România riscă să rămână fără gazul rusesc

În contextul discuțiilor despre oprirea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina, România poate rămâne doar cu gazul insuficient din producția proprie, dar și acesta se va termina în următorii 9 ani, potrivit un studiu făcut de britanici

BRUXELLES, 24 aug – Sputnik. România a participat la nivel de premier la platforma anti-rusească lansată recent la Kiev de Ucraina, dar, în același timp, înregistrează o creştere dramatică a importurilor de la Gazprom, fiind dependentă de gazul rusesc. Astfel, potrivit Ziarului Financiar, cantităţile de gaz importate de România din Rusia au crescut de peste patru ori în primele şapte luni din 2021.

Ziarul Financiar atrage atenția însă că în România, depozitele interne de gaze sunt goale, iar pe plan extern se vorbeşte de o criză care va avea loc la iarnă, iar dependenţa Europei de gazul rusesc, de circa 30%, va creşte spre 40% până în 2040.

În mod surprinzător având în vedere atitudinea belicoasă a autorităților de la București față de Rusia, totuși România apare în statisticile Gazprom, cel mai mare furnizor extern de gaz al UE, cu o creştere a cantităţilor importate de 318,3% în perioada ianuarie-iulie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Ziarul Financiar observă că România este singura țară care are o asemenea evoluţie rapidă a importurilor de gaze din Rusia. Astfel, exporturile de gaze ale Gazprom au ajuns la 115,3 miliarde de metri cubi în perioada ianuarie-iulie, în creştere cu 23,2% faţă de perioada similară din 2020, potrivit datelor companiei. „Livrările Gazprom pe pieţele externe se apropie de nivelurile istorice din 2018“, se arată pe site-ul companiei ruse.

„Livrările noastre au crescut cu precădere în Turcia (cu 203,9%), Germania (cu 42,2%), Italia (cu 16,2%), România (cu 318,3%), Polonia (cu 14,6%), Serbia (cu 118,15), Bulgaria (cu 47%), Franţa (cu 6%) şi Grecia cu (18,8%). Potrivit datelor preliminare, producţia de gaze a Gazprom a ajuns la 298,2 miliarde de metri cubi în primele şapte luni ale anului, cu 18,4% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut“, se mai arată în statisticile Gazprom.

Gazele românești se termină în 9 ani

Această statistică va crește în anii următori dacă se ia în considerare că gazele de producție proprie din România se vor termina în nouă ani, după cum arată un raport al British Petroleum, prezentat de portalul specializat e-nergia.ro.

Astfel, BP publică în fiecare an un raport asupra pieței energetice globale și a resurselor, “Statistical Review of World Energy”, iar în ediția din 2021 sunt cifre dramatice despre România în privința raportul dintre consumul de resurse energetice și rezervele dovedite (R/P Ratio) care arată câți ani mai poate folosi o țară resursele de care dispune, bazat pe datele de la acest moment referitor la producție și rezerve.

BP arată că pentru România, raportul rezerve dovedite/producție este, pentru gazele naturale, de 9,1. Adică, pe fondul unor rezerve certe de circa 100 de miliarde de metri cubi și a unei producții în scădere (8,7 miliarde de metri cubi în 2020, în scădere cu circa 9,8% față de anul precedent), gazele românești se termină în circa nouă ani, la actualul ritm de extracție și pe baza rezervelor actuale.

Germania s-a asigurat prin Nord Stream 2

Gazprom a anunțat săptămâna trecută că intenţionează să înceapă transportarea gazelor naturale prin conducta Nord Stream 2 anul acesta, odată ce proiectul va fi finalizat.

Obiectivul Gazprom este să pompeze 5,6 miliarde metri cubi de gaze ruseşti prin acest gazoduct, care trece pe sub Marea Baltică spre Germania, şi este aproape finalizat.

După finalizare, noul gazoduct ar urma să transporte anual 55 miliarde metri cubi de gaze din Rusia în Germania.

Şi Rainer Seele, directorul general al OMV AG, anunţa luna trecută că primele livrări prin Nord Stream 2 ar putea începe anul acesta.

Acesta a explicat că se aşteaptă ca lucrările de pornire şi de ajustare pentru Nord Stream 2 să înceapă în semestrul doi din 2021. De asemenea, şeful OMV a lăudat acordul dintre Statele Unite şi Germania privind Nord Stream 2, deoarece asigură finalizarea proiectului şi punerea în funcţiune a gazoductului.

„Desigur, salut acordul dintre SUA şi Germania deoarece deschide calea finalizării şi punerii în funcţiune a gazoductului”, a declarat Seele.

El a susţinut că proiectul va furniza Europei acces în condiţii de siguranţă la gaze, jucând un rol important în tranziţia energetică a continentului.

Nord Stream 2, un proiect care va crea o nouă legătură energetică directă între Rusia şi Germania, reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Mesajul diplomației ruse cu privire la legăturile comerciale dintre Rusia și UE

Într-un interviu pentru Magyar Nemzet, publicat cu ocazia vizitei pe care o face la Budapesta, șeful diplomației ruse Sergey Lavrov a subliniat despre construcția gazoductului Nord Stream 2 că este un proiect pur comercial, cu beneficii reciproce și a arătat că afirmațiile cum că gazoductul va crește dependența Europei de aprovizionarea cu gaze rusești sunt nefondate. Lavrov a arătat că, dimpotrivă, este mai bine să vorbim despre interdependența pozitivă, deoarece și Rusia este interesată de europenii care îi cumpără produsele. P

Lavrov a mai arătat că punerea în funcțiune a Nord Stream 2 va asigura o diversificare suplimentară a rutei de alimentare cu gaz, fără a crește volumul actual al acestora și că Rusia va asigura furnizarea stabilă de gaze către consumatorii europeni pe cea mai scurtă rută, ceea ce va reduce și amprenta ecologică a transportului, continuând a respecta acordurile noastre existente privind furnizarea de gaze rusești către Europa.

În consecință, a adăugat Lavrov, Nord Stream 2 va consolida securitatea energetică a Europei pentru multe decenii viitoare și de aceea, țările europene interesate de proiect sunt în mod clar în favoarea construirii gazoductului.

Ministrul de Externe al Rusiei a reamintit cititorilor europeni că din anii 1960 Rusia nu a dat niciodată vreun motiv pentru care cineva să se îndoiască de calitatea ei de furnizor de încredere de hidrocarburi și că, dimpotrivă, UE a acționat de mai multe ori în modalități care nu au generat încrederea.

Din cauza comportamentului european, va lua timp pentru a restabili încrederea între cele două părți, a mai spus Lavrov, care a arătat însă că UE ar putea face primul pas constructiv abandonând încercările sale de politizare a cooperării comerciale și economice cu Rusia.