NUCLEARA: Ursula anunță România că ia bani dacă renunță la cărbune și… la multe altele

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunță că PNRR al României este în curs de analiză, dar trebuie o alocare uriașă pentru ”acțiunea de combatere a schimbărilor climatice”, implicit pentru renunțarea la minele de cărbune și diverse industrii

BUCUREȘTI, 13 aug – Sputnik. Ursula von der Leyen, șefa ”Guvernului Europei”, a acordat un interviu pentru publicația ”Calea Europeană” în care explică situația analizei planului de redresare (PNRR) al României – și condiții necesare pentru ca acesta să fie aprobat. Interviu îl puteți citi integral pe Calea Europeană.

Von der Leyen face o pledoarie pentru acțiunea de combatere a schimbărilor climatice, subliniind atât rolul UE de vector principal al acțiunii, cât și necesitate ca toate statele membre să participe la acțiune… sau să plătească.

”Am primit planul de redresare al României la 31 mai. În prezent, este în curs de evaluare pe baza criteriilor clare stabilite în Regulamentul NextGenerationEU”, spune președinta CE, subliniind că ”planul trebuie să aloce cel puțin 37 % din finanțare acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și trebuie să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul”.

Procentul pare uriaș, dar Von der Leyen argumentează că PNRR va fi esențial pentru ”sprijinirea tranziției verzi a României”.

„Suntem mulțumiți de cooperarea foarte bună cu autoritățile române și sper că vom fi în măsură să aprobăm planul cât mai curând, astfel încât fondurile NextGenerationEU să poată începe să ajungă în România”, a spus Ursula von der Leyen.

Președinta CE susține că, prin Pactul verde european, Europa este ”deschizătoare de drumuri”, iar ”dacă și alții ne urmează exemplul, se va putea menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius”.

Pentru cei care nu cunosc, precizăm că suprafața ocupată de așezări umane stabile reprezintă circa 5% din totalul suprafeței Terrei.

În privința României, situația pare clară - președinta CE spune că România a înregistrat, între 1990 și 2019, ”progrese considerabile în punerea bazelor unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon”, iar țara noastră va putea utiliza 67 de miliarde de euro din fondurile de coeziune, fondurile de redresare și fondul pentru o tranziție justă pentru decarbonizarea economiei.

Adică renunțarea la tot ce înseamnă cărbune – deci implicit mine și siderurgie, dar și termocentrale.

De asemenea, ”progresele considerabile” de care vorbește președinta CE reprezintă, de fapt, închiderea industriei românești, în primul rând a industriei grele, dar și a minelor și termocentralelor.

Cu alte cuvinte, calea către ecologie este închiderea a ceea ce a mai rămas din industria de pe timpuri.

“Românii merită și doresc să ducă o viață mai sănătoasă, într-un mediu sănătos, și să respire un aer mai curat“, spune Ursula von der Leyen, subliniind un alt fapt… care pare o ironie: autoritățile române să adopte măsurile necesare pentru gestionarea deșeurilor!

Ori, pare ironică afirmația în contextul în care Occidentul trimite aici deșeuri – deci implicit NU a rezolvat problema chiar acasă, în ”lumea civilizată”!

Și asta nu e tot: Uniunea Europeană ”este pregătită să ajute România să își ecologizeze parcul auto, apreciind industria autovehiculelor drept una importantă pentru România”, scrie Calea Europeană.

Deci renunțarea la automobilele second hand și trecerea la cele electrice este pasul următor pentru România! Cum va ajuta, concret, UE pe cetățeanul român, asta e mai complicat.

”România va beneficia în mod semnificativ de Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, în valoare de 72 de miliarde de euro, pe care îl vom institui. Fondul este menit să sprijine persoanele cu venituri mici și să faciliteze investițiile în tehnologii curate. De exemplu, poate ajuta cetățenii români să cumpere autoturisme electrice mai puțin poluante”, a spus președinta CE.

Reamintim că românii sunt codașii Europei în privința accesării fondurilor și diverselor forme de sprijin financiar european – deci slabe speranțe concrete față de poveste aceasta.

Mai concret pare sprijinul pentru întreprinderile producătoare de autoturism. ”Vom sprijini industria autovehiculelor – importantă pentru România – în tranziția către mobilitatea cu emisii zero”.

„Vom ajuta producătorii europeni de autoturisme să fie lideri pe piața mondială a vehiculelor nepoluante”, spune Von der Leyen.

Din păcate, aici România merge pe cupletul lui Tănase – proprietarii uzinelor sunt străini – ”Și cu asta… ce-am făcut?!”…

De asemenea, nici gazele naturale, în care ne punem speranțe de ceva timp, ”nu constituie o soluție pe termen lung care să ne apropie de neutralitatea climatică până în 2050”, spune Von der Leyen, acceptând însă că ”pentru România acestea pot fi o piatră de temelie, o soluție de tranziție pentru a renunța la cărbune, deoarece gazul produce mai puține emisii”.

O mare problemă o constituie închiderea minelor, deci și șomajul masiv din zonele afectate. “Comisia va fi alături de România în asigurarea unei tranziții echitabile pentru comunitățile locale, în special cele din Valea Jiului“, spune președinta CE. Să vedem, zicem noi, care am văzut multe din 1990 încoace.

Și, totuși, cum rămâne cu independența deciziei țărilor privind asigurarea energiei și a combustibilului?

„După cum am spus, fiecare țară din UE are libertatea de a-și alege propriul mix energetic”, spune Ursula von der Leyen, precizând însă – ”Dar suntem cu toții obligați să respectăm obiective comune în materie de climă și de tranziție energetică, care trebuie să se reflecte în mixurile energetice din fiecare stat membru al UE”.

Și, atenție la această ultimă precizare: ”Pentru a încuraja restul lumii să stabilească un preț al carbonului și să investească în producția ecologică, am propus un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon”.

”Carbonul trebuie să aibă un preț pretutindeni. Industria și companiile europene investesc acum masiv în tehnologii ecologice. Nu ar fi corect ca întreprinderi din țări terțe să submineze aceste eforturi prin inundarea pieței noastre interne a UE cu produse ieftine, dar cu emisii ridicate de dioxid de carbon”, spune președinta CE.

Ursula von der Leyen subliniază: ”Companiile ar trebui să plătească un preț pentru dioxidul de carbon pe care îl aduc în Europa. Însă, atunci când producătorii din afara UE vin pe piața noastră cu produse curate, aceștia nu vor trebui să plătească nimic”.

Întrebare de final: lăsând la o parte povestea cu scăderea creșterii temperaturii sub 1.5 grade la scară planetară, vă dați seama ce speculă și presiuni vor urma după stabilirea unor asemenea chestiuni precum ”preț pentru dioxidul de carbon”?!

Nu degeaba cel mai important investitor în zona ecologică, în proiectele cu combaterea încălzirii globale este George Soros!

Și, totuși, încă o întrebare: oare de ce nu am auzit nimic de combaterea EFECTELOR încălzirii globale în domeniul agriculturii și sănătății? De ce nu se alocă fonduri importante pentru cercetarea în cele două domenii, în condițiile în care se preconizează o criză a hranei – dar și posibile noi crize sanitare, chiar și pandemii, în contextul real al încălzirii globale?