Cu Zirkon maritim, asupra țintelor terestre: ce înseamnă asta pentru “parteneri”

Fregata “Admiral Gorșkov”, proiectul 22350, al Flotei de Nord a Rusiei a efectuat cu succes, pe 19 iulie, trageri cu racheta hipersonică “Zirkon” din bazinul Mării Albe, asupra unei ținte terestre de pe țărmul Mării Barents, la o distanță de 350 de kilometri.

O lovitură exactă a fost înregistrată aproximativ peste 150 de secunde de la lansare. Viteza zborului a constituit 7 Mach (8575 km/oră). Energia cinetică a rachete, chiar și cu o focoasă inertă, permite o „disecare” a unui distrugător de tipul Defender și Arleight Burke.

Fregatele proiectului 22350 pot purta la bord 16 rachete „Zirkon”, „Kalibr-NK” sau „Onix”. Apărarea antiaeriană este asigurată de 32 de rachete a complexului Poliment-redut și două instalații de artilerie „Palaș”. Nava este apărată de submarinele inamice de sistemul Paket-NK, cu două antitorpile unice. Cu sistemul Zirkon urmează să fie dotate zeci de nave și submarine ale flotei navale ruse.

Viceministrul Apărării al Rusiei, Aleksei Krivoruciko, a declarat anterior că testele de stat ale Zirkon se vor încheiat în 2021 cu lansări de rachetă de pe bordul submarinelor, iar producția în serie pentru forțele navale rusești va demarat în 2022.

Occidentul este îngrijorat de capacitatea rachetelor rusești de a “atinge ținte de oriunde, inclusiv SUA” (un citat din comentariul serviciului de știri Sky News), fiind eficientă în egală măsură atât pe mare, cât și pe țărm.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat pe 19 iulie, că rachetele rusești reprezintă un mare pericol, spre deosebire de cele americane. De parcă nu Pentagonul a fost cel care a elaborate strategia “atacului non-nuclear rapid”, care în cazul unui conflict cu un stat avansat îl lipsește de un potențial nuclear, dezarmându-l preventiv.

În opinia ministrului interimar al Forțelor Navale SUA, Thomas Modly, Statele Unite au ajuns într-un impas din cauza rachetelor hipersonice rusești, fiind nevoite să purceadă imediat la dezvoltarea armelor de atac non-nuclear. În raportul din iulie, Serviciul de Cercetare al Congresului se menționează că SUA au rămas cu câțiva ani în urmă față de Rusia și China în dezvoltarea armelor hipersonice, toate programele sunt departe de o stare lucrativă, iar o finanțare de 3,2 miliarde de dolari nu va schimba instantaneu statutul țării.

Zirkon schimbă regulile jocului

Principala fregată a proiectului 22350 “Admiral Gorșkov” nu efectuează pentru prima data atacuri cu racheta hipersonică Zirkon asupra unui obiect de pe țărm. În timpul testărilor din 2020 a fost lovită cu succes o țintă de pe poligonul Cija, regiunea Arhanghelsk.

Adică racheta antinavă a reușit să stăpânească teatrul de acțiuni militare de pe uscat, și-a extins semnificativ gama de utilizare, iar 350 de kilometri nu reprezintă o limită.

Pe 20 iulie Military Watch Magazine a anunțat că „Zirkon” poate distruge obiectivele inamicului pe o rază de acțiune de peste 1000 kilometri și cu o viteză de până la 9 Mach: “Noua rachetă va schimba regulile jocului din cauza unei exactități înalte, forța uriașă a atacului și capacitatea de a ocoli sistemelor occidentale ale sistemelor de apărare antiaeriană”.

Nu e o exagerare. Rachetele hipersonice rusești transformă într-o grămadă de metale cele mai avansate sisteme americane Patriot și Aegis.

Pentagonul nu dispune nici de arme hipersonică, care ar putea amenința Rusia, nici sisteme de apărare antirachetă, capabile să intercepteze rachetele hipersonice rusești. “Partenerii” occidental nici nu dispun de radare care ar fi capabile să detecteze “Zirkon”, care zboară cu o viteză de până la 10 mii de kilometri pe oră. Nu le rămâne decât să vină cu declarații și acuzații în adresa Rusiei, care doar își protejează frontierele și interesele naționale.

În cazul unui conflict militar, submarinele flotei navale ale Rusiei vor putea să se apropie discret de țărmul SUA sau oricare altă țară NATO și să distrugă în câteva minute infrastructura militară strategică din poziție scufundată. Mai devreme, președintele rus Vladimir Putin a dezvăluit parțial algoritmele atacului automatizat de răspuns asupra zonelor de lansare a rachetelor inamicului și asupra centrelor de luare a deciziilor.

“Zirkon” nu este singura “surpriză” pentru Pentagon și NATO din arsenalul forțelor navale rusești.

Noile surprize din partea forțelor navale ale Rusiei

În dezvoltarea flotei navale rusești contemporane se observă un accent pus pe submarine. Câteva submarine nucleare de generația a patra, proiectelor Iasen-M și Borei-A, au ieșit în mare pentru testări la mijlocul lui iulie.

Ceva mai devreme a ieșit în largul mării submarinul nuclear cu destinație specială Belgorod, proiectul 09852, purtător al vehiculelor subacvatice autonome termonucleare „Poseidon” (e “o garanție a vulnerabilității reciproce”, în cazul în care SUA vor reușit să creeze un sistem antirachetă capabil să intercepteze rachetele hipersonice).

Torpile universale “Ihtiozavr”, capabile să acționeze la adâncimi de până la 1000 metri, au început să intre în dotarea forțelor navale rusești. Acest “monstru” depășește toate modelele similare la viteză (50 de noduri sau aproximativ 93 de kilometri pe oră), la silențiozitate, distanța parcursă (25 kilometri) și raza de detectare a țintei de tipul submarinului american “Virginia”. A se observa că este vorba de niște caracteristici tehnice de export (reduse), iar cele de bază sunt secrete.

Continuă testările a aparatului autonom de mari adâncimi, dezvoltat de concernul “NPO Avrora”. Sistemul constă din două aparate submarine robotizate: de căutare – capabil să este capabil să găsească obiecte în bazinul mării negre și la fund, folosind un sonar cu scanare laterală sau un sondă de ecou multi-fascicul, de inspecție, dotat cu un sistem video și foto. Probabil, funcțiile lui nu se limitează doar la acestea.

Rusia dezvoltă submarinul mic “Serval” cu centrală electrică independentă de aer care funcționează cu oxigen lichid. Submarinul este destinat unor acțiuni ascunse în apropierea pozițiilor inamicului (efectuarea unor lovituri cu torpile și rachete asupra obiectelor de pe țărm), precum și pentru apărarea propriilor baze navale.

Submarinul va fi dotat cu mine și torpile cu calibre de 533 mm și 324 mm. Micul “Serval” are capacitatea de a provoca un mare “Pearl Harbor” în orice bază navală a oricărui inamic. În afară de aceasta, schema modulară compartimentului cu arme permite submarinului să îndeplinească funcția de purtător al aparatului de mici dimensiuni “Tritor” cu șase înotători (pentru operațiuni de recunoaștere și diversiune).

Dacă ar fi să vorbim de flota navală, Ministerul Apărării al Rusiei planifică să achiziționeze nave de patrulare suplimentare ale proiectului 22160 “Vasili Bîkov”, care se evidențiază printr-o automatizare înaltă (roboții sunt prezența la bord). Navele sunt construite conform unui principiu modular, care permite instalarea rapidă a armelor, necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de luptă concrete. Sistemele de rachetă “Redut” și „Panțir-M”, sistemele antibarcă, modulurile cu rachete de croazieră “Kalibr-NK”, stații hidroacustice și alte echipamente – sunt amplasate în containere maritime de 40 de picioare, care sunt instalate pe navă și sunt conectate la sistemul de alimentare și un sistem unic de control. Proiectul 22160 este adaptat pentru utilizarea dronelor subacvatice și de suprafață de toate tipurile existente. Până în 2023 flota a primit în dotare șase “Bîkov”, însă sunt necesare mai multe.

Când ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov a declarat că tentativele de a purta un dialog cu Moscova de pe poziții de forță sunt condamnate la eșec, iar “la orice acțiuni neprietenoase vom răspunde dur și hotărât”, “partenerii” ar trebuie să-și aplece urechea și să-și amintească de instrumentele avansate tehnologii ale flotei rusești.

Rachetele hipersonice ale Rusiei sunt create pentru consolidarea securității naționale și restabilirea parității militare cu “partenerii”. Statele Unite și NATO au apropiat pe parcursul mai multor ani sisteme de rachetă “cu destinație dublă” de frontierele Rusiei și Belarusului. Pentagon încerca să realizeze în metal strategia “loviturii rapide non-nucleare” cu rachete de croazieră cu precizie înaltă. Astăzi “Zirkon” și alte rachete hipersonice ale Rusiei refac paritatea militară și indică Occidentului agresiv la locul lui în cursa tehnologiilor de apărare.