Totul mergea în această direcție: NATO s-a decis cu privire la Marea Neagră

Editorial de Nicolai Protopopov

După încălcarea frontierelor maritime, exerciții militare cu o orientare antirusă și susținerea cu arme a aliaților – în loc să-și ceară scuze pentru incidentul cu distrugătorul britanic “Defender” la capul Fiolente, au urmat noi amenințări. NATO a dat de înțeles foarte clar: nu va pleca din Marea Neagră. Mai mult, doar își va consolida prezența și va continua provocările în apropierea apelor teritoriale ale Rusiei.

Promisiuni de la tribune

Potrivit purtătorului de cuvânt al reprezentantului special al secretarului general NATO pentru statele din Caucazul de Sud și Asia Centrală, James Appathurai, Alianța Nord-Atlantică va rămâne în regiunea Mării Negre, pentru a-și susține aliați și partenerii.

“NATO are o poziție clară, atunci când este vorba de libertatea navigației și faptul că peninsula Crimeea este Ucraina, nu Rusia. În timpul incidentului (cu distrugătorul Defender n.r.) aliații NATO au dat dovadă de fermitate în apărarea acestor principii”, a spus Appathurai.

La rândul său, ministrul Afacerilor Externe al Marii Britanii, Dominic Raab, a declarat că navele militare britanice “vor continua să navigheze în apele teritoriale ale Ucrainei”. Ruta pe care o urma distrugătorul, potrivit lui, este cea mai scurtă cale internațională din Odesa în portul georgian Batumi.

“Avem tot dreptul să trecem fără impedimente prin apele teritoriale ucrainene în conformitate cu normele internaționale. Vom continua să procedăm în acest fel”, a declarat demnitarul britanic.

Evident, Rusia ar trebuie să se aștepte la noi provocări din partea flotele militare ale statelor NATO. Replica Kremlinului la afirmațiile lui Raab nu s-a lăsat așteptată. Purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Peskov, a menționat că Moscova va lua toate măsurile necesare în cazul traversării necoordonate a frontierei de stat în mare. Și a adăugat: cel mai eficient mijloc de evitare a unor astfel de incidente este de a nu încălca ceva.

Apropo, a doua zi după traversarea “Defender”, olandezii au încercat să-i repete „isprava”. Potrivit informațiilor Ministerului Apărării al Rusiei, fregata Evertsen a Olandei, care se afla în apele neutrale, și-a schimbat cursul și s-a îndreptat spre strâmtoarea Kerci. Pentru prevenirea încălcării frontierei de stat, avioanele forțelor aerospațiale rusești au efectuat zboruri de avertizare în apropierea vasului.

Olandezii s-au plânsă că avioanele timp de câteva ore “au imitat atacuri”, “au zburat la altitudini periculos de mici”. În afară de aceasta, susțin ei, au observa pe avioane bombe și rachete de clasa “aer-suprafață”.

Membrul corespondent al Academiei de Științe Militare, Serghei Sudakov, consideră că pentru Marea Britanie și alte state NATO este important acum să mențină un conflict cu Rusia. Iată de ce își vor continua provocările în Marea Neagră, iar traversările ilegale prin apele teritoriale rusești vor deveni regulate. Totodată, ar putea fi vorba nu doar de nave solitare, ci de caravane întregi cu mai multe fanioane.

“Vor fi deosebit de active în așa-numita perioadă a vulnerabilității statului – de regulă, e vorba de 90 de zile până la evenimente importante în țară. În cazul nostru, până la alegerile în Duma de Stat din septembrie. Acum se desfășoară un război mentali și informațional-hibrid de proporții”, a explicat Sudakov.

Prieteni fideli

Ar trebuie să remarcăm că în ultimii ani NATO și-a consolidat vizibil prezența în regiunea Mării Negre. Navele alianței cu regularitate desfășoară aici exercițiile în diverse formate, iar în calitate de adversar convențional, conform legendei, de regulă, aleasă Rusia. Aliați apropiați ai NATO au devenit Georgia și Ucraina, care nu dispun de o flotă militară serioasă.

Din câte se cunoaște, forțele navale și-au încetat existenta după conflictul din anul 2008. Formal are o capacitate de luptă doar paza de coastă, în care a fost inclus personalul flotei și câteva bărci. Potrivit martorilor oculari, în cadrul operațiunii de forțare la pace a Georgiei, unitățile speciale ale Ministerului Apărării au aruncat în aer toate bărcile și navele din portul Poti, care erau marcate ca fiind militare.

Alte câteva nave au fost distruse de marinarii ruși în luptele de la țărmul Abhaziei, în declarata zonă de securitate. Bazinul era patrulat de două cele mai mari nave de desant și o pereche de nave mici cu rachete ale flotei rusești de la Marea Neagră. Ei au descoperit un grup de bărci militare georgiene, care au încălcat frontiera. Două nave cu rachete au fost scufundate cu rachete antinavă, restul s-au retras.

Astăzi, NATO și, în special, SUA încearcă să reanimeze flota georgiană. Așa, Turcia a transmis Tbilisi o barcă de patrulare, americanii au ajutat la restabilirea și modernizarea altor două bărci și au donat Georgiei câteva nave ale pazei de coastă retrase din utilizare.

În afară de aceasta, Washingtonul a alocat câteva milioane de dolari pentru repararea altor vase georgiene.

Marinarii NATO sunt oaspeți frecvenți în porturile georgiene în cadrul așa-numitei acțiuni de susținere a securității și consolidării parteneriatului. Periodic se desfășoară exerciții comune. În special, în luna mai, nava de pază “Hamilton” și bărcile pazei de coastă a Georgiei au îndeplinit în mare câteva misiuni de antrenament.

Flota ucraineană, la fel, se află într-o stare deplorabilă. În 2014, mica flotă a rămas fără nave funcționale. Potrivit aprecierilor, Ucraina a pierdut peste 80 la sută din potențialul său.

Astăzi, în rândul forțele navele ale Ucrainei figurează peste 30 de nave, însă funcționale sunt doar câteva unități. Majoritatea dintre acestea au motoare, radare și sistemele de arme defectate.

De altfel, NATO ajută forțele navale ucrainene mai mult decât cele georgiene. Americanii au promis să fortifice flota aliaților cu două bărci de patrulare Mark VI și câteva bărci second-had de clasa Island.

Englezii au elaborat un întreg program de antrenamente pentru militarii forțelor navale ucrainene: aceștia vor fi instruiți în navigare, planificare operativă, operațiuni de recunoaștere, trageri și acțiuni în cazul de avariere a navei.

Iar recent Kievul și Londra au semnat un memorandum pentru consolidarea cooperării în domeniul militar, în cadrul căruia britanicii planifică construcția a două baze pe țărmul Mării Negre și Mării Azov. Aici ar urma să staționeze nave de luptă NATO, ocolind convenția Montreaux. Totodată, ucrainenii vor beneficia și de construcția unor nave noi și de repararea celor existente.

Un răspuns adecvat

Deocamdată, principala forță în regiune rămâne a fi flota rusă de la Marea Neagră. În ultimii ani, flota a trecut prin niște schimbări caridale, iar acum este considerată una din cele mai moderne și cu o capacitate înaltă de luptă în cadrul forțelor navale ale țării.

E vorba de aproximativ 260 de nave, bărci, submarine și nave de aprovizionare. Nave de luptă sunt într-un număr de 70 de unități, inclusiv distrugătorul cu rachete “Moskva”, destinat distrugerii grupurilor de portavioane. Vasul poate face față, practice, oricărei ținte maritime. Nava se află în folosință din anii '80ai secolului trecut, însă recent a fost supună unei modernizări profunde, ceea ce va permite utilizarea ei eficientă câteva decenii înainte.

Flota de la Marea Neagră a fost prima din cadrul forțelor navale care a primit în dotare submarinele diesel proiect 636.3 “Varșoveanka”, cele mai silențioase din lume. Șase submarine urmăresc regulat acțiunile forțelor navale ale NATO în Marea Neagră și își desfășoară serviciul în Marea Mediterană.

Potrivit fostului comandant al flotei, amiralul Vladimir Komoedov, acum 20 de ani situația era cu totul diferită: formațiunea ceda la capitolul forță de luptă celei turcești de cinci ori, iar în cazul care în în regiune pătrundeau regulat grupările NATO din Marea Mediterană, capacitatea acestora era de zeci sau de douăzeci de ori mai mare.

“Când fusesem numit în funcție, flota avea un submarin și jumătate – o Varșoveanka și alta, proiectul 641, se afla în reparație. Acum sunt suficiente submarine, care sunt înarmate cu totul altfel, sunt capabile să realieze nu doar misiuni tactice, dar și operativ-strategice”, a menționat amiralul.

În anul 2016 flota Mării Negre a primit fregate moderne multirole pentru zone maritime îndepărtate, proiectul 11356, dotate cu rachete de croazieră “Kalibr”, precum și nave de patrulare și mici cu rachete. Cu alte cuvinte, flota Mării Negre dispune de mijloace cu care ar putea răspunde la astfel de provocări din partea Alianței.