Iohannis face de râs meseria de profesor?

O declarație a președintelui Klaus Iohannis ridică serioase semne de întrebare cu privire la cunoștințele de pedagogie ale profesorului de fizică ajuns în cea mai înaltă funcție în statul român.

Zilele acestea, președintele Klaus Iohannis a ieșit mândru, nevoie mare, să ne spună el că Proiectul ”România Educată” va aduce învățământul românesc pe culmi de progres și civilizație. Mă rog, nu a folosit aceste cuvinte, dar a promis că se va face și se va drege, de parcă oamenii aflați acum la putere nu sunt ei la butoane, ci în campanie electorală.

Depășim momentul, am scris despre asta, precizând clar că președintele nu anunță o noutate. Ceea ce ne spune nu reprezintă în nici un caz vreun plan nemaivăzut de salvare a educației. Detalii găsiți în acest link.

Ei bine, Iohannis ne-a mai spus ceva. Și anume că noul bacalaureat, deschis tuturor și bazat pe competențe, este o altă componentă a ”României Educate”.

”Îmi doresc un examen care să poată evalua corect capacitatea absolvenților de a se descurca în societate și în viață, în general”, a declarat Klaus Iohannis. 

Bun. Până aici, totul e perfect, numai că e o formă fără fond. Profesorul Iohannis dovedește că nu are cunoștințe de pedagogie.

Spunând că vrea un examen care să poată evalua corect capacitatea absolvenților de a se descurca în societate și în viață, în general, Iohannis proiectează ceva incert într-un viitor incert.

De ce spun că a uitat pedagogia? Ei bine, pentru că educația are și ea o finalitate. Iohannis nu s-a gândit la finalitățile educației.

Educația nu este o activitate desfăşurată în sine şi pentru sine ci una care urmăreşte atingerea anumitor finalităţi. Asadar, din perspectivă educaţională educaţia are un caracter finalist.

Ea este produsul acţiunii oamenilor şi, în consecinţă, poate fi explicată şi abordată numai prin prisma intenţiilorurmărite şi a rezultatelor obţinute, scrie academia.edu.

În orice moment, educaţia este orientată şi dirijată în funcţie de finalităţile pe care le urmăreşte.

Ce vreau să spun cu asta? Că declarațiile lui Iohannis privind un bacalaureat care să evalueze corect capacitatea elevilor de a se descurca în viață reprezintă doar o formă fără fond sau, mai pe românește spus, o gargară.

Să ne întoarcem puțin în timp și să ascultăm o declarație mai veche a lui Iohannis. Atunci, președintele recunoștea, în fața unei săli pline, care-i sorbea cuvintele pline de înțelepciune, că nu știe – nici el și nici altcineva – care vor fi meseriile secolului XXI.

”Noi trebuie să-i pregătim pentru meseriile secolului XXI, evident. Dar care sunt acestea? Dragii mei, dacă vă întreb, n-o să știți. Și nu știe nimeni”, a spus Iohannis.

Și atunci, se pune întrebarea: ce anume se va evalua? Cum? În vederea realizării cărui scop? Ce om al viitorului se construiește? Știu, nimeni nu are răspuns la aceste întrebări… în România.