1 şi 2 iulie: Prăznuirea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare – programul slujbelor la Putna

Pe 2 iulie se împlinesc 517 ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Care este programul amplu al sărbătorii închinate Sfântului Voievod şi a evenimentelor de la Putna.

BUCUREŞTI, 1 iul – Sputnik. Potrivit site-ului Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, pe 1 şi 2 iulie, la Mănăstirea Putna, ctitorie a domnului Moldovei din anul 1469, vor avea loc slujbe şi evenimente închinate marelui Voievod.

Astfel, joi, 1 iulie, slujba Privegherii în cinstea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare va începe la ora 18:00 şi va fi oficiată de PS Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.

De asemenea, vineri, 2 iulie, de la ora 07:00, va fi săvârşită Slujba Acatistului Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, potrivit ziarullumina.ro. În intervalul 08:20 – 08:30, va avea loc întâmpinarea, la poarta mănăstirii, a gospodarilor din vetrele folclorice ale județului Suceava, care vor veni pe jos din centrul comunei Putna spre mănăstire, interpretând cântări religioase și patriotice. La ora 09:00 va fi oficiată Sfânta Liturghie, de către IPS Părinte Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, și PS Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.

În cadrul Sfintei Liturghii, va avea loc un mini-concert susţinut de corul de eleve „Ascensio” al Liceului Teoretic cu profil de arte „Grigore Grigoriu” de la Mănăstirea „Sfintele Femei Mironosițe Marta și Maria” Hagimus, Căușeni, Republica Moldova.

De asemenea, un recital al Grupului vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni”, de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” - Vicovu de Sus, va avea loc la ora 12:00.

Ceremonie militară

Apoi, de la 12:20, se va desfăşura ceremonia militară, cu depunere de coroane și defilarea trupelor militare din partea Structurilor Ministerului Afacerilor Interne din județul Suceava și a delegației Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Delegația MAI a Republicii Moldova va fi condusă de către domnul ministru Pavel Voicu.

Muzica ceremoniei militare va fi asigurată de Orchestra Model a Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

La finalul sărbătorii închinate Sfântului Voievod Ștefan cel Mare vor fi prezentate publicații despre Serbarea de la Putna, din 1871, la care a participat Mihai Eminescu, publicaţii tipărite cu sprijinul Consiliului Județean Suceava (12:50 – 13:00).

„Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”

Evenimentul se înscrie în calendarul de manifestări „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”. Manifestările sunt organizate sub patronajul Academiei Române și al Patriarhiei Române și sunt dedicate aniversării a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni și de la Primul Congres al Studenților Români, care au avut loc la Mănăstirea Putna, în 15–16 august 1871. Cele două evenimente din 1871 au fost organizate de către studenții români de la Viena, reuniți în asociația „România Jună”, cu sprijinul studenților români din alte centre universitare și al multor români cu râvnă pentru unitatea neamului. Un rol deosebit de important în organizare l-a avut Mihai Eminescu.

„Cel mai mare conducător român cunoscut vreodată"

Ştefan cel Mare a domnit timp de 47 de ani, fiind cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române. Pe parcursul domniei sale, a purtat peste 40 de războaie sau bătălii, marea lor majoritate fiind victorioase. Ștefan cel Mare a trecut la Domnul la 2 iulie 1504 și a fost îngropat în biserica Mănăstirii Putna, cea mai importantă ctitorie a sa. Mihai Eminescu a numit Putna „Ierusalimul neamului românesc”.

„Iar pe Ştefan Vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere în mănăstirea Putna, care est zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toţi ca după un părinte al său, că cunoştia toţi că s-au scăpat de mult bine şi de multă apărătură”, scria cronicarul Grigore Ureche, în Letopiseţul Ţării Moldovei.

În 2010, a fost ales al doilea hram al Mănăstirii Putna, cu prăznuirea pe 2 iulie, după hramul istoric Adormirea Maicii Domnului (15 august). Ştefan cel Mare a ctitorit 44 de biserici şi mănăstiri, atât în Moldova, cât și în Țara Românească, Transilvania, dar şi la Muntele Athos. După fiecare victorie înălţa un lăcaş de cult. Mircea Eliade îl numea pe ilustrul voievod „cel mai mare conducător român cunoscut vreodată”, domnitorul remarcându-se ca un mare om de stat, diplomat şi conducător militar, dar şi pentru jertfa şi devotamentul său deplin pentru credinţa strămoşească şi patrie.

La 20 iunie 1992, marele Voievod a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, cu numele de Ștefan cel Mare și Sfânt.