SUA au adus 400.000 de trupe în Asia-Pacific, avertizează serviciile de informații rusești

Administrația Biden a sporit dramatic așa-numitele operațiuni de „libertate a navigației” în mările Chinei de Est și de Sud, iar pe frontul diplomatic a lucrat pentru a crea o nouă alianță majoră care să „îngrădească” China.

BRUXELLES, 23 iun – Sputnik. Statele Unite au creat o forță militară de 400.000 de soldați în regiunea Asia-Pacific, a indicat Igor Kostyukov, șeful Direcției principale a Statului Major General (GRU), agenția rusă de informații militare, arată Sputnik. 

Vorbind astăzi la o conferință privind securitatea internațională la Moscova, Kostyukov a acuzat Washingtonul că a demonstrat că nu este pregătit să se angajeze într-un dialog pe bază de egalitate și a sugerat că acțiunile SUA, inclusiv eforturile de a atrage India într-un nou fel de NATO pentru Asia-Pacific, indică încercările sale de a domina regiunea și de a contracara Rusia și China.

"Statele Unite, obsedate de scopul dominației globale, își demonstrează refuzul de a se angaja într-un dialog de la egal la egal. Documentele doctrinare americane consacră metodele de construire a relațiilor cu alte țări dintr-o poziție de forță", a spus șeful GRU.

Ofițerul a reamintit că prezența SUA Asia-Pacific include peste 200 de facilități militare, inclusiv peste 50 de baze.

Kostyukov a indicat mai departe proiectele Pentagonului de a crea o forță activă în Pacific, în special pentru a „îngrădi” China în sudul și sud-estul Asiei până în 2024 și faptul că SUA intenționează să înființeze până în 2028 două brigăzi capabile să efectueze operațiuni cibernetice, fiind înarmate cu rachete hipersonice, în regiunea din vestul Pacificului.

Amiralul marinei a continuat să acuze SUA că și-a sporit operațiunile „provocatoare” pentru „libertatea navigației” în jurul insulelor contestate din Pacific.

Continuând să discute despre securitatea nucleară, Kostyukov a spus că refuzul Coreei de Nord de a renunța la programul său de arme nucleare este legat de convingerea Phenianului că astfel de arme sunt singura garanție reală a țării pentru securitatea sa. El a sugerat că comportamentul distructiv al Washingtonului cu privire la problema nucleară din Coreea de Nord a dus situația într-un punct mort.

Ofițerul superior a acuzat și SUA că a folosit așa-numitele amenințări reprezentate de China sau Coreea de Nord pentru a-i împinge pe partenerii săi să cumpere arme din SUA.

„Cursul de confruntare stabilit de Statele Unite se manifestă pe deplin în regiunea Asia-Pacific, care se transformă în locomotiva economiei mondiale ... Statele Unite își propun să aibă controlul asupra acestei regiuni a lumii, care produce 60 la sută din PIB-ul mondial și unde este concentrat până la 45% din comerțul mondial ", a adăugat el.

Administrația Biden a intensificat dramatic eforturile predecesorului său de a crește operațiunile militare în regiunea Asia-Pacific în ultimele luni, contrazicând speranțele inițiale ale Beijingului că președintele democrat va avea un ton mai diplomatic decât predecesorul său republican. Acuzând Beijingul că a planificat agresiunea în Marea Chinei de Sud și că a efectuat exerciții „periculoase” în propriile sale ape și spațiu aerian, Pentagonul s-a deplasat pentru a-și intensifica dramatic zborurile de recunoaștere militară și pentru a crește desfășurările navale în Marea Chinei de Sud, ducând la ciocnirea ocazională cu navele Armatei Populare de Eliberare.

Pe frontul diplomatic, Washingtonul a încercat să formeze o coaliție anti-China cunoscută sub numele de „Quad” și formată din India, Australia, Japonia și SUA însăși. În același timp, președintele Biden a continuat războiul comercial și tehnologic al lui Donald Trump cu Beijing și a lansat acuzații serioase în direcția Chinei cu privire la abuzurile drepturilor omului și „genocidul” din provincia chineză Xinjiang. Oficialii chinezi au respins acuzațiile, au cerut Washingtonului să înceteze amestecul în afacerile altor țări și au acuzat SUA și aliații săi că au istorie proprie aparte privind tratamentul popoarelor indigene, motiv pentru care nu au dreptul să dea lecții altora.