Ziua Națională a Rusiei – prilej pentru conducerea României de a ne face de râs

Vina este a conducătorilor vremelnici care își fac de rușine țara! Sau o trădează, așa cum acuză una dintre cele mai apreciate voci ale ”poporului online”. Este și prostie în atitudinea autorităților române? Da, enormă – e imbecilitate acută în formă agravantă!...

„Trebuie să fim prieteni cu Rusia.
În faţa amiciţiei nu poate exista neînţelegere.
La focul ei să topim tot ce ar putea stânjeni interesele româneşti”
Nicolae Titulescu, 1932

Mi se pare greu de imaginat o atitudine mai stupidă, mai penibilă decât a conducerii României față de China și Rusia, cele două superputeri ale Estului  - dar și parteneri tradiționali ai țării noastre, în perioade sale de dezvoltare.

De fapt, oricât aș încerca să îl contrazic pe Dan Diaconu în privința faptului că asemenea atitudine se numește ”trădare națională” – ei bine, recunosc: nu reușesc să găsesc o sintagmă mai potrivită.

Da, a distruge ce s-a construit în decenii în folosul națiunii se numește trădare națională. Acuzația trebuie coroborată și cu alte aspecte: China a devenit cea mai mare putere economică a lumii și cel mai mare investitor mondial, Rusia este o mare și avantajoasă sursă de energie, tehnologie înaltă, de produse de tot felul, iar parteneriatele economice și piața rusă sunt căutate întreaga lume. Numai de România… nu! Și, atenție – o Românie datoare, fără investiții – și acaparată de speculanții și exploatatorii Occidentului!

Ori, în aceste condiții autoritățile române își permit să distrugă relațiile cu cele două țări, mergând până la gesturi insultătoare față de cele două superputeri.

Despre ceea ce s-a petrecut la marea reuniune China – statele central și est europene am scris, arătând că răbdarea Chinei față de comportamentul incalificabil ale autorităților române s-a terminat. Spre rușinea noastră, chinezii au îndepărtat de la marele eveniment toate însemnele României, țară ale cărei autorități consideră că bătaia de joc este tolerată.

Ceea ce m-a revoltat în ultimele zile a fost atitudinea conducerii și diplomației române față de Ziua Națională a Rusiei – 12 Iunie. Nici măcar un mesaj de felicitare oficial! Nici de la Președinție, nici de la Guvern, MAE… Pur și simplu uluitor!

La frumoasa recepție de la Ambasada Rusiei la București nu a fost prezent nici un reprezentat al diplomației românești! O insultă - un gest de totală lipsă de respect față de Rusia, dar și față de nobila profesie de diplomat, care nu poate fi nici măcar catalogat!

Cum poate fi catalogată o astfel de atitudine a diplomației românești, care îl are, chipurile, ca mentor pe Nicolae Titulescu? De altfel, la intrarea în Ambasada Rusiei treci printre două statui – una fiind a lui Titulescu, cealaltă a lui Maxim Litvinov, prietenul și colaboratorul marelui român în fundamentarea unor capitole importante din legislația internațională modernă. Așa respectă Rusia România! Pe când România?...

Nu, de fapt România nu are nicio vină – iar rușii știu asta. Vina este a conducătorilor vremelnici care își fac de rușine țara! Sau, o trădează, așa cum acuza Dan Diaconu, una dintre  cele mai apreciate voci ale ”poporului online„.

Este și prostie în atitudinea autorităților române? Da multă, enormă, este imbecilitate acută în formă agravantă!...  Conducerea și reprezentanții României sacrifică interesul național de suveranitate, dezvoltare și pace în regiune fie din imbecilitate, fie parcă pentru a îndeplini niște comenzi, niște misiuni care ne vor rupți de istorie, dar și de realitățile de azi.

Aceste misiuni par a fi ștergerea din memorie a celor care au fost alături de noi întru credință, sau la marile bătălii ale națiunii – la Independență, la războiul Marii Unirii, la eliberarea de sub demența criminală nazistă.

”Comunismul, al cărui dușman declarat sunt, este un lucru. Prietenia cu Rusia Sovietică, care ne e folositoare din toate punctele de vedere, este cu totul altceva”, declara Titulescu în 1937, completând: ”Iată de ce vă spun: aveți grijă de sovietici. Dacă nu îi aveți cu voi, înseamnă că îi veți avea împotrivă”.

De asemenea, trebuie uitat că marea dezvoltare a României, ca și realizările diplomatice excepționale de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu au fost realizate în cadrul avantajos al tratatelor propuse/tutelate de URSS: CAER și Pactul de la Varșovia.

Sub azi-renegata URSS ne-am dezvoltat economic uluitor, am rămas fără datorii, am putut face afaceri cu oricine am dorit, nimeni nu ne-a spus ”nu intra pe zona mea de influență”, am putut face manevre diplomatice cu oricine, și chiar ne-am permis să promovăm teorii și valori naționale care ne descriau ca o țară glorioasă în fața istoriei și a lumii!

Azi, cu „parteneriatele” tutelate de SUA și UE suntem o colonie, vinovată de genocid, cu mai toate episoadele și figurile glorioase ale istoriei contestate (ba chiar blamul se extinde și în  cultură!) – pe scurt, suntem pe cale să ne fie rușine de noi! Și chiar să fim condamnați dacă spunem că Nicolae Ceaușescu sau alte figuri ale istoriei au fost mărețe – sau că măcar pot fi apărate!

Suntem datori ca țară și ca populație, nu avem economie reală, doar virtuală, dacă românii încearcă să facă afaceri în anumite domenii pot fi și arestați – în condițiile în care serviciile, justiția sunt infiltrate sau chiar comandate de afară… și nu din Rusia, ci de către ”parteneri”! Despre politică și diplomație… ce să mai vorbim? Am spus mai devreme – dau dovadă fie de imbecilitate, fie parcă pentru a îndeplini niște comenzi, în sensul trădării (intereselor) naționale.

Așa încât, ce să mi spun decât că Ziua Națională a Rusiei m-a făcut să îmi fie rușine de atitudinea reprezentanților țării mele?! Și, vai, nu numai a lor…

Onoarea politicienilor a fost salvată de senatoarea Diana Șoșoacă – și, din câte am reținut, de un deputat USR. Dezinvoltă și cu replici inteligente, dovedind o perfectă cunoaștere a uzanțelor politico-diplomatice, Diana Șoșoacă a câștigat admirația tuturor, însuși ambasadorul Rusiei stând mult timp de vorbă cu ea.

Ei bine, singurul aspect care o parte a presei române l-a observat a fost că a stat de vorbă cu… subsemnatul! Uluitor – a stat de vorbă cu ”omul Sputnik”, a titrat presa, gafând și cu unele ilustrații în care crede că eu și senatoarea ne-am fotografiat. Ori, acolo apare o altă persoană! Deci, ne-am făcut de râs și prin unii așa zis ”ziariști”, umblători după ”scandaluri”, dar care nu știu nici pe ce lume sunt…

Sigur, un incident minor, dar care întregește penibilul spectacolului României de azi, în care capul de afiș îl deține, din păcate, noua diplomație ”pro-vest”. 

Închei cu câteva impresii plăcute: prezența la recepția de Ziua Națională a Rusiei a fost mai numeroasă și mai calitativă ca la ultimele ediții.

Am avut plăcerea unor schimburi de opinii cu Diana și Silvestru Șoșoacă, Bogdan Duca, Marius Marinescu, cu Adrian Severin – felicitându-l pentru excepționalele dialoguri cu Cozmin Gușă, dar și pentru analizele sale – dar și cu jurnaliști de top precum Cora Muntean, Nikolai Moruzov, Vyaceslav Samoșkin sau Corneliu Vlad, cu al cărui gând închei acest articol. Sunt rânduri la care mulți ar trebui să reflecteze:

”Excesele iresponsabile ale celor care croiesc proiecții imaginare ale unei lumi… fără Rusia își au originea în teza pe cât de eronată, pe atât de periculoasă că Moscova ar fi pierdut războiul rece” – un fragment din editorialul ”Proiecții iresponsabile: o lume, fără… Rusia” publicat de ”Vești din Rusia”.