Pierde România banii de la UE prin PNRR? Cîțu, explicații

Premierul reacționează dur, după ce presa a dezvăluit că România ar putea pierde cele 29 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ce spune consilierul în Parlamentul European, Marius Tudor.

BUCUREȘTI, 11 iun – Sputnik. Comisia Europeană a criticat dur România și a transmis înapoi proiectul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Observațiile transmise de CE României, extrem de critice, vizează mai multe componente, de la infrastructură la educație, iar cele mai multe se referă la faptul că nu sunt justificate costurile, că unele sunt supraestimate, că lipsesc metodologiile de calcul și că au fost furnizate informații neclare legate de proiecte, informează hotnews.ro.

Premierul Florin Cîțu a reacționat dur, astăzi, 11 iunie 2021, încă de dimineață, spunând că PNRR nu a fost respins.

”Spulber un fake-news de la prima oră. PNRR nu a fost respins. PNRR nu a fost retrimis”, a scris Cîțu pe Facebook.

La rândul său, consilierul în Parlamentul European Marius Tudor spune că autoritățile europene au criticat ”amatorismul redactării PNRR”.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană va aproba săptămâna viitoare PNRR-ul Spaniei, al Portugaliei și al Greciei.

”România trebuie să mai aștepte până în toamnă, însă, mă întreb: Câtă rușine mai poate suporta România până când executivul Uniunii Europene, Comisia Europeană, ne va aproba PNRR-ul? Sunt conștient că a fost nevoie de multă muncă să dezvolți 1350 de pagini și alte sute de pagini ale anexelor. Este un efort care merită apreciat, dar mai multă atenție și responsabilitate nu făceau rău deloc”, a scris Marius Tudor.

Acesta a subliniat că amatorismul redactării planului este aspru criticat de Comisie și că a făcut această afirmație din îngrijorare pentru oameni, care trebuie să fie beneficiarii finali ai acestui plan.

”Lipsa de coordonare între cei care l-au redactat, în tihnă, ne pune iar în situația de a fi arătați cu degetul. Una se spune în descrierea planului și alta se cere în anexe și în buget”, a completat Marius Tudor.

Acesta a dat ca exemplu faptul că multe prețuri din descrierea planului nu corespund cu cele din anexe sau lipsește sursa datelor folosite pentru justificare. În alte cazuri lipsește chiar sursa de finanțare,” se mănâncă multe semne de punctuație și se fac repetiții inutile”.