Dilema ruso-europeană a Moldovei: Ce cale trebuie să urmeze țara după alegeri?

Moldova se pregătește de alegerile parlamentare anticipate. Rezultatele scrutinului vor determina în mare parte vectorul politic al țării.

CHIȘINĂU, 11 iun – Sputnik, Nikita Cikunov. Se va orienta oare Moldova spre Europa ori își va aprofunda cooperarea cu Rusia. Sau poate că țara în general îi va ”întoarce spatele” Moscovei detalii în analiza Sputnik.

Vot istoric

În Moldova a demarat campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate, care urmează să aibă loc pe 11 iunie. Decretul cu privire la dizolvarea Legislativului și numirea datei alegerilor a fost semnat în aprilie de președintele Maia Sandu.

Marea intrigă a alegerilor este dacă Maia Sandu, considerată unul din cei mai pro-occidentali politicieni din țară, va reuși să-și consolideze pozițiile în noul Parlament și să influențeze mai puternic situația din Moldova.

Potrivit șefului secției Transnistria și Moldova a Institutului rus pentru statele CSI, Serghei Lavrionov, actuala conducere a țării este orientată într-o măsură mai mare spre Europa, iar majoritatea din organul legislativ și platforma Pentru Moldova – spre Rusia.

“Rezultatul scrutinului vor reprezenta de facto alegerea între Est și Vest, care a fost caracteristică întotdeauna Moldovei. Pe de o parte, activizarea cooperării cu Uniunea Europeană, pe de altă parte – răcirea relațiilor cu Rusia și invers”, explică politologul.

Totodată, trebuie să înțelegem că îndepărtarea de Rusia implică niște pierderi financiare semnificative pentru diverse ramuri ale economiei moldovenești, care sunt legate tradițional de piața rusă, cum ar fi agricultura, adaugă el.

O lovitură asupra agricultorilor

În mare parte, Moldova exportă în Rusia produse de origine vegetală, produse alimentare, băuturi și tutun – aceste categorii de mărfuri reprezintă peste 60 la sută din exportul țării. Iată de ce piața rusă este foarte importantă pentru complexul agro-industrial al țării, susține expertul în economie Veaceslav Ioniță.

“Chiar dacă principalul partener comercial este România, agricultura Moldovei depinde foarte mult de Rusia”, explică el. Spre exemplu, peste 90 la sută de mere se duc anume pe piața rusă. Același lucru e valabil și pentru struguri. Este o nuanță foarte importantă, ținând cont că producția agricolă constituie una dintre principalele articole de export (21,2 la sută din toată structura exportului în anul 2020 - Sputnik).

Pentru producătorii moldoveni de mere, piața rusească este atrăgătoare datorită unei cereri mari și prețuri mari – livrarea producției acolo este mai convenabilă decât în România, spune șeful secției marketing al asociației Moldova Fruct, Adrian Cojocaru.

“Rusia este o piață foarte bună. Prețurile la mere sunt ridicate, iată de ce profitul este mare. Desigur, exportăm și în alte direcții, cum ar fi România. Însă acolo prețurile nu sunt atât de atractive și concurența este mai mare, în special cu Polonia. În pofida faptului că România este vecinul nostru apropiat, merele poloneze ajung mai rapid la supermarketuri decât ale noastre, pentru că ambele state fac parte din Uniunea Europeană. La capitolul prețuri, la fel, ne vine greu să concurăm cu polonezii, pentru că ei nu au nevoie de o devămare suplimentară a mărfurilor. Iată de ce, raportând cheltuielile și câștigul obținut, suntem interesați mai mult de Rusia”, subliniază specialistul.

Poziția pro-europeană a președintelui Moldova a adus deja primele probleme agricultorilor – în aprilie Rusia nu a prelungit perioada de aplicare a taxei zero pentru unele mărfuri din țară. Datorită acestor facilități, exportatorii moldoveni economiseau de la 300 la 500 milioane lei pe an (aproximativ 30 milioane dolari - Sputnik).

Acum sunt nevoiți să achite taxa în valoare de 0,015 euro pentru fiecare kilogram de producție exportată și un impozit în mărime de 20 la sută. Cheltuielile suplimentare frânează exportul producției moldovenești în Rusia, recunoaște Adrian Cojocaru.

“Orice reducere a exportului pe piața rusească dăunează Moldovei. Acum ajunge la o situație în care micile gospodării își defrișează livezile de meri pentru că cultivarea merelor devine nerentabilă. În același timp, Maia Sandu nu a făcut nimic pentru a prelungi perioada comerțului fără taxe”, continuă Serghei Lavrionov.

Problema gazului

Anual Moldova primește aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaz rusesc la un preț relative mic: 120-122 dolari pentru o mie de metri cubi. În același timp, miercuri, 9 iunie, costul gazului în Europa a atins un nivel maxim de trei ani – până la 357 dolari pentru o mie de metri cubi.

Rusia ar putea fi înlocuită de România, care în luna iulie a anului trecut a construit 120 de kilometri ai gazoductului Ungheni-Chișinău. Însă livrările prin conductă nu vin, noua magistrală este goală de un an.

Unul dintre motive este insuficiența gazelor. În perioada ianuarie și aprilie, România a procurat mai mult gaz rusesc decât în tot anul 2020. Potrivit datelor ”Gazprom”, livrările în această țară au crescut cu aproximativ 139,8 la sută în termini anuali.

În viitor achizițiile din Rusia doar vor crește pentru că producția internă în România scade. Anul trecut, cei mai mari producători de gaz – companiile Romgaz și OMV Petrom au raportat o diminuare a producției cu 1 miliard de metri cubi. În total, acestea au extras doar 8,65 de miliarde de metri cubi.

“Ne putem aștepta ca România să devină cel mai mare furnizor de gaz pe piața moldovenească doar în cazul în care această țară va spori importul de gaz din Rusia. Alte variante românii nu au”, declarase anterior adjunctul directorului general al Institutului Energeticii Naționale, Aleksandr Frolov.

În acest caz, în Moldova va ajunge același gaz rusesc, doar că prețul acestuia va crește de câteva ori, prognozează doctorul în științe economice Elena Gorelova.

“Putem primi gaz rusesc conform contractelor sau să-l primim printr-un intermediar – România. Un astfel de reexport pentru noi va fi mult mai costisitor. Ne convine să primim gazul așa cum îl primim acum, prin tranzitarea Ucrainei. Nu este deloc rațional să-l cumpărăm din Europa. În opinia mea, nu există niciun concurent pentru ”Gazprom” la capitolul prețurilor”, consideră ea.

Lipsa unei alternative la gazul rusesc este un motiv semnificativ pentru care Moldova nu poate renunța la cooperarea cu Moscova, consideră Serghei Lavrionov.

Stingeți lumina

Asigurarea cu gaz este importantă și din punct de vedere a menținerii stabilității sistemului energetic al Moldovei. În prezent, 85 la sută din consumul intern de energie este asigura de Termocentrala de la Cuciurgan (controlată de holdingul rusesc Inter RAO), restul de 15 la sută este acoperită de compania ucraineană DTEK.

Kievul a declarat cu mai multe ocazii că este dispus să asigure tot consumul Moldovei de energie electrică (peste 3,6 miliarde de kWh pe an), înlocuind cota pe piață a furnizorului rusesc, însă în practică acest lucru este puțin probabil.

Pe lângă multiplele probleme cu propria energie, un alt aspect care confirmă incapacitatea companiilor ucrainene de a acoperi sută la sută din necesitățile Moldovei este componenta tehnică a sistemelor energetice ale Ucrainei și Moldovei. Pentru ca energia electrică ucraineană să ajungă în Moldova, aceasta va trebui să treacă prin blocurile energetice ale Centralei de la Cuciurgan (aflată în apropierea regiunii Odesa). Dar ca aceste blocuri să poată funcționa, Centrala are nevoie de o piață de desfacere, pe care nu o va avea în cazul acceptării energiei electrice ucrainene.

“Luând în considerare starea sistemului energetic din Ucraina, pentru Moldova aceasta nu reprezintă o direcție strategică. Primim energie de la Centrala de la Cuciurgan și o vom primi în continuare. Însă aici totul va depinde de livrările gazului rusesc”, atrage atenția Elena Gorelova.

Fără speranță în ajutor european

Uniunea Europeană nu va ajuta Moldova în detrimentul propriilor interese, atât economice, cât și politice, susține directorul Institutului rus de Studii Social-Economice, doctorul în științe economice, Aleksei Zubeț. În opinia lui, partenerii europeni sunt mulțumiți deplin de actuala situație, în care Moldova are rolul de donator de forță de muncă ieftină și producție agricolă ieftină.

“Este o atitudine consumistă. Europa nu va sponsoriza livrările de resurse energetice, resurse minerale și gaz, așa cum face acum Rusia. Gazul din Europa va veni în Moldova cu prețuri de piață. Comerțul este una, însă iată ajutoarele sunt cu totul altceva”, concluzionează expertul.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova