BUCUREȘTI, 30 mai – Sputnik. Este știrea zilei în politică – delegații la Consiliul Naţional al PNL au decis data Congresului - 25 septembrie, iar alegeri în filiale vor începe chiar pe 1 iunie.
Consiliul a stabilit ca fostul președinte PNL, Theodor Stolojan, va fi președintele comisiei de organizare a congresului.
Competiția aduce în prim plan pe actualul președinte PNL, Ludovic Orban, și pe actualul premier, Florin Cîțu.
Candidatura lui Cîțu nu este o surpriză – dar cert este că susținerea lui a inclus și nume surpriză, din echipa lui Orban. Un exemplu este Monica Anisie.
Cîțu se bazează, teoretic, pe 15 filiale, la loc de frunte fiind Clujul și Suceava, cu doi dintre cei mai experimentați politicieni – Emil Boc și Gheorghe Flutur.
Orban se bazează pe veteranii partidului, dar are contra sa impresia negativă făcutî de negocierile de la formarea ultimei majorități, când a cedat multe ministere și instituții importante în favoarea USR PLUS, dar mai ales a UDMR.
De asemenea, Orban ar putea avea de suferit dacă se va confirma o a treia candidatură, a lui Dan Motreanu, unul dintre cei mai respectați și vechi lideri ai PNL, care i-ar putea lua din voturile ”vechilor liberali” lui Orban.
De remarcat că atât Orban cât și Cîțu au aspecte neclare în biografie, la care refuză să dea explicații. De exemplu, Orban NU precizează ce rol a avut el ca ”director de programe” la un ONG care a fost lider al adopțiilor internaționale cu copii.
Florin Cîțu nu explică problemele legate de studii, de parcursul său școlar și de modul în care a reușit să plătească studiile în SUA. Și nici despre plasarea lui în diverse funcții în sistemul bancar internațional, despre care analiștii spun că s-au făcut ca… ”misiune” din partea unor servicii.
De asemenea, atât Orban cât și Cîțu au avut probleme de nelegalitate în trecut, ambii trecând foarte ușor prin sistemul justiției – care, altfel, a făcut praf oameni și instituții.
Deci, liberalii, cu un partid aflat în scădere în sondaje, au de ales între doi candidați suspectați de aspecte ascunse și de impostură.
Pe de altă parte, este posibil ca, în ciuda declarațiilor taberelor – dar și a unor atitudini de ”coloratură” (Orban și Cîțu nu s-au invitat unul pe celălalt la evenimente private recente) – să avem de-a face cu o regie pentru a da impresia de ”democrație” și de imaginea unui ”partid viu”, al competiției.
Și, să nu uităm, până la urmă președintele Iohannis este recunoscut de mai toți analiștii ca liderul de facto al PNL – iar pe plan internațional influența sa în PPE, mai ales în nucleul de forță, Germania, este incomparabilă cu a tuturor liderilor liberali luați la un loc. Asta ca să nu mai vorbim de abilitatea politică a lui Iohannis, net superioară celorlalți lideri PNL.
În concluzie, la ora actuală PNL își poate schimba președintele, dar nu și conducătorul.
