BUCUREȘTI, 27 mai - Sputnik. Țările occidentale au luat ca bază posibilitatea de a se amesteca în treburile statelor străine și au decis că au dreptul să interpreteze ce regim din stat este legitim și care nu. Deci, deputatul Dumei de Stat a Federației Ruse Artem Turov a comentat inițiativa autorităților de la București de a redenumi strada pe care se află ambasada Belarusului, în cinstea fondatorului canalului Nexta Telegram Roman Protașevici, care a fost reținut la Minsk.
Practica amestecului țărilor occidentale în treburile interne ale altor țări, potrivit lui Turov, putea fi observată de mai multe ori.
„Faptul că una dintre țări încearcă să redenumească o stradă în cinstea unei persoane implicate, printre altele, în activități extremiste, care explica în postările sale de pe canal cum se face un cocktail-uri Molotov, cum să contracareze agenții forțelor de ordine - este de nedumerit ", a mai spus demnitarul.
Potrivit lui Turov, așa ceva nu s-ar fi putut întâmpla într-una dintre țările europene.
"Am văzut cum au acționat autoritățile din Franța împotriva mișcării veste galbene, cum au reacționat la încălcarea legii și ordinii. Acest lucru pur și simplu nu s-ar fi putut întâmpla astfel încât, în cinstea unui extremist sau a unei persoane care promovează astfel de idei, o stradă din Franța sau Germania a fost redenumită. Se pare că ar fi o prostie ", spune deputatul Dumei de Stat.
Astfel, în opinia parlamentarului rus, țările occidentale încearcă, în acele țări în care, în opinia lor, funcționează un regim nelegitim sau insuficient democratic, să-i facă eroi pe oamenii cu o biografie ambiguă.
"Prin urmare, pentru mine, ceea ce se întâmplă în România provoacă o atitudine ambiguă. În acest exemplu, vedem cum funcționează standardele duble în Europa", a subliniat Turov.
Menționăm că primarul sectorului unu al Bucureștiului, Clotilde Armand, a promis să propună Primăriei Municipiului București redenumirea străzii pe care se află Ambasada Belarusiei în România, în cinstea „jurnalistului disident” Roman Protașevici.
Avionul Ryanair care zbura de la Atena la Vilnius pe 23 mai a aterizat de urgență pe aeroportul din Minsk din cauza unui mesaj precum că ar fi minat. Activiștii pentru drepturile omului din Belarus au anunțat că cu acest avion călătorea Roman Protașevici, fondatorul canalului Nexta Telegram, recunoscut ca extremist în Belarus. În timpul verificării documentelor pe aeroportul din Minsk, Protașevici a fost reținut. Împotriva acestuia a fost intentat un dosar penal în temeiul mai multor articole, inclusiv articolul „organizarea revoltelor în masă”. Ar putea primi până la 15 ani de închisoare. O serie de țări occidentale, inclusiv UE, au criticat incidentul. Uniunea Europeană, statele membre aparte ale UE, NATO, organizațiile jurnalistice și pentru drepturile omului au condamnat incidentul cu aterizarea avionului și detenția lui Protașevici, au cerut eliberarea acestuia. Purtătorul de cuvant al Ministerului de Externe din Belarus, Anatolii Glaz, a declarat că acțiunile autorităților din Belarus în incidentul cu avionul Ryanair au fost în conformitate cu standardele internaționale, iar Minskul este gata să accepte experți pentru a exclude insinuările.
Unele companii aeriene au decis să zboare ocolind spațiul aerian al Belarusului, în timp ce alte companii și guverne ale țărilor intenționează să analizeze în curând problema siguranței tranzitului prin Belarus. UE are în vedere suspendarea zborurilor tuturor companiilor aeriene europene prin Belarus și a operațiunilor terestre între Belarus și UE, a anunțat Bloomberg, citând un înalt oficial familiarizat cu discuțiile UE.
Aterizare de urgență a avionului la Minsk și arestarea lui Roman Protașevici, care se afla la bord, nu este prima de acest gen în istoria aviației aeriene.
Un incident similar de rang înalt a avut loc în 2013. Agenția Centrală de Informații a SUA (CIA) a pus la sol avionul președintelui bolivian Evo Morales la Viena, care se îndrepta spre Moscova, în legătură cu informații despre posibila prezență a lui Edward Snowden la bord. În același timp, autoritățile din Franța, Portugalia, Italia și Spania au refuzat zborul avionul prezidențial în spațiul lor aerian.
