CHIȘINĂU, 27 mai – Sputnik. Potrivit lor, utilizarea unor astfel de nanomateriale va permite reducerea dozei de antibiotic în unele cazuri de 6-7 ori, grație cărui fapt va scădea și încărcătura asupra organismului, și viteza de adaptare a patogenilor la medicamente.
Rezultatele au fost publicate în revista American Chemical Society Applied Materials Interfaces.
Consumul de antibiotice, potrivit oamenilor de știință, este în creștere la nivel mondial, fapt legat de creșterea ratei de îmbolnăvire a oamenilor, de apariția unor infecții noi și de consumul nereglementat de medicamente over-the-counter (OTC). Utilizarea constantă a antibioticelor provoacă la microbi dezvoltarea rezistenței față de acestea – astăzi, majoritatea antibioticelor tradiționale sunt ineficiente împotriva mai multor agenți patogeni bacterieni, au menționat experții.
Cu toate acestea, este nevoie de 10-20 de ani de cercetare și studii clinice pentru a obține un nou antibiotic, iar terapia medicamentoasă, după cum au informat oamenii de știință, rămâne a fi principala metodă de combatere a infecțiilor.
Una dintre modalitățile de rezolvare a problemei – nanohibrizii antimicrobieni, care ajută la depășirea rezistenței agenților patogeni la medicamente, fără efecte secundare pentru pacient. Principalul avantaj al unor astfel de preparate, potrivit oamenilor de știință, este reducerea semnificativă a dozei de antibiotic, care reduce încărcătura asupra organismului și încetinește dezvoltarea rezistenței la microbi.
Nanoparticulele, destinate livrării țintite a antibioticului la locul infecției, au fost dezvoltate de către oamenii de știință de la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie "MISiS" împreună cu colegii de la Centrul de Cercetare de Stat pentru Microbiologie Aplicată și Biotehnologie și de la Institutul de Biochimie ʺBachʺ. Potrivit acestora, noul nanohibrid bazat pe nitrură de bor hexagonală (h-BN), cu particule de argint, a arătat o activitate bactericidă și antifungică ridicată.
"Nanoparticulele h-BN, cu o dimensiune de 100 nm, se obțin prin precipitarea chimică din faza gazoasă, apoi pe ele sunt precipitate particulele de argint prin descompunerea ultravioletă a azotatului de argint. Cavitățile nanoparticulelor sunt saturate cu antibiotice, care, după injectarea preparatului, intră treptat în organism în termen de nouă zile", a explicat unul dintre autorii studiului, inginerul laboratorului ʺNanomateriale anorganiceʺ din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie "MISiS", Kristina Gudz.
Noii nanohibrizi, după cum au subliniat cercetătorii, sunt capabili să distrugă populațiile bacteriene și fungice folosind substanțe mult mai puțin active decât antibioticele de pe piață. În unele cazuri, există o diferență de 6-7 ori. De exemplu, concentrația minimă de gentamicină împotriva tulpinii E. Coli U-122 este de 256 mg/l, în timp ce nanohibridul cu același preparat obține un efect similar la 40 mg/l.
"Utilizarea particulelor de argint permite obținerea unui efect bactericid suplimentar. Nanoparticulele, încărcate cu gentamicină, s-au dovedit a fi eficiente împotriva a 38 de tipuri de tulpini de bacterii E. coli, dar după ce particulele de argint au fost ʺplantateʺ pe suprafața bacteriilor, acest număr a crescut până la 47ʺ, a menționat Gudz.
În plus, nanoparticulele rezultate pot, potrivit oamenilor de știință, să poarte o ʺîncărcăturăʺ crescută de antibiotice și să pătrundă cu ușurință în țesuturile sistemului circulator și înapoi, asigurând livrarea continuă a medicamentelor la locul infecției. Preparatele, după cum au informat oamenii de știință, au trecut testele de laborator pe mai mult de 50 de culturi bacteriene și fungice.
În prezent, echipa de cercetare continuă testarea preclinică a noilor nanohibrizi. Cercetarea se desfășoară în cadrul proiectului РНФ № 20-19-00120.
