BUCUREȘTI, 26 mai – Sputnik. Asta reiese din citirea Planului Național de Relansare și Reziliență, conform președintelui PSD, Marcel Ciolacu.
În discursul său, Ciolacu a subliniat că, în timp ce sunt prevăzute peste 2 miliarde de euro pentru consultanță, în PNRR sunt ZERO sume pentru Agricultură!
Asta în condițiile în care România a devenit un mare importator de alimente – iar agricultorii sunt, la ora aceasta, în stradă, manifestând revoltați, spune Marcel Ciolacu, arătând și că nu s-au plătit nici măcar banii datorați celor din domeniu.
Trecând peste aspectul politic al declarației lui Ciolacu, să remarcăm că, în PNRR, Agricultura apare mai mult indirect.
Astfel, la primul pilon al planului ”Tranziţia verde“, componenta I.1 se referă la gestionarea apei, unde regăsim modernizarea sistemelor de irigaţii, dar și dezmlăştiniri şi devoltarea sistemelor antigrindină.
Sunt incluse lucrări de combatere a eroziunii solurilor, a riscului de alunecări şi degradării terenurilor. O altă componentă se referă la prevenirea deşertificării şi eroziunii solului.
De asemenea, prin PNRR se va dezvolta o ”schemă de finanţare” pentru construirea de platforme la nivel de ferme mici şi medii, pentru colectarea, managementul şi valorificarea gunoiului de grajd, acesta fiind, conform studiilor europene, o sursă majoră de poluare atmosferică!
Tot în ”Tranziția verde” regăsim împăduriri şi î̂nfiinţarea de perdele forestiere şi agrosilvice, precum şi creşterea biodiversităţii, măsură aplicabilă prin susținerea înfiinţării de pepiniere publice şi private de puieţi.
Vag apare și ideea sprijinirii creșterii ovinelor și valorificării lânii – ca proiect inclus în PNRR referitor la economia circulară pe bază de lână sau textile.
În fine, Agricultura ar beneficia de investiţii în infrastructura socială menită să deservească învăţământul dual preuniversitar şi universitar, inclusiv prin liceele agricole, deci se urmărește reducerea crizei forţei de muncă specializată din sectorul agricol.
Desigur, multe dintre aceste domenii sunt în momentul de față decăzute atât din lipsă de investiții, din cauza lipsei forței de muncă, foarte prost plătită în acest sector în România, a lipsei de perspectivă și interes a tinerei generații pentru domeniu – dar și a concurenței marilor producători europeni și mondiali.
Din câte se vede, Marcel Ciolacu nu greșește prea mult – banii din PNRR par mai curând a se duce pe studii, consultanță și importuri de tehnologie. Pentru Agricultură, România nu prea pare a avea șanse să primească sprijin din partea Europei.
Închei cu două date semnificative: România, ca urmare a schimbărilor climatice, are 13% din suprafaţa ţării zone inundabile, iar degradarea terenurilor afectează 6,367 milioane de hectare cu folosinţă agricolă - circa 43% din suprafaţa agricolă națională. (sursa Agro Media)
Sunt suficiente aceste date pentru a justifica îngrijorarea din titlu?
Dacă nu, să îl cităm pe ministrul de Externe, Bogdan Aurescu - din declarația de ieri, de la lansarea rețelei-pilot de diplomaţie climatică a României:
”Schimbările climatice au devenit un multiplicator al ameninţărilor - acestea riscă să submineze stabilitatea şi securitatea globală din cauza consecinţelor asupra securităţii umane, incluzând fenomene precum foametea la scară largă, accelerarea deşertificării, lipsa apei, migraţia forţată”, a spus Aurescu.
Oare l-au auzit și Cîțu, Ghinea… Iohannis?
