BUCUREȘTI, 24 mai – Sputnik. După cum se știe, un avion al companiei irlandeze Ryanair, care zbura de la Atena la Vilnius, a aterizat de urgență duminică pe aeroportul din Minsk din cauza unei alerte cu bombă.
Cu acest prilej, un anume Roman Protasevici, fondator al canalului Nexta de pe sistemul Telegram, a fost reținut de autoritățile din Belarus. Protasevici fusese inclus pe lista persoanelor implicate în acțiuni de destabilizare și terorism.
Ulterior, avionul și-a continuat zborul, pasagerii ajungând cu bine la destinație. Ei bine, deși printre pasageri NU se aflau români, ambasadorul Belarusului a fost convocat la MAE român.
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu a cerut convocarea la MAE a ambasadorului Belarusului la București pentru a i se comunica poziția României.
De asemenea, MAE a transmis aseară un comunicat dur și cere ”demararea „de urgență” a unei investigații internaționale independente care să determine ”circumstanțele exacte în care acest incident grav s-a produs”.
Iată comunicatul MAE:
”MAE își exprimă profunda îngrijorare cu privire la demersul inadmisibil al autorităților belaruse care au forțat aterizarea la Minsk a unui avion de pasageri, care zbura pe ruta Atena-Vilnius, și îl condamnă cu fermitate. MAE consideră incidentul ca fiind unul deosebit de grav și, prin intermediul Ambasadei României la Minsk a transmis, autorităților belaruse, după forțarea aterizării la Minsk, necesitatea ca toți pasagerii avionului să își continue imediat și în siguranță călătoria.
Totodată, MAE își exprimă îngrijorarea cu privire la arestarea, în urma forțării aterizării aeronavei la Minsk, a unui jurnalist belarus aflat la bordul avionului.
De asemenea, MAE susține necesitatea demarării de urgență a unei investigații internaționale independente care să determine circumstanțele exacte în care acest incident grav s-a produs.
Toate aceste elemente de mai sus vor fi comunicate și mâine ambasadorului belarus la București, care va fi convocat la MAE din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu”.
Observăm că apare o contradicție în atitudinea lui Aurescu: pe de o parte cere ”investigație”, dar, pe de altă parte, mai întâi condamnă autoritățile din Belarus! Deci, o fractură de logică din partea MAE.
Mai aflăm și că ambasadorul României în… Lituania s-a aflat pe aeroportul din Vilnius și a fost în contact permanent cu autoritățile lituaniene, deși în avion NU erau români, aspect care putea fi verificat foarte ușor, telefonic!
Menționăm și că MAE precizează că ”nu a fost primită, pe parcursul evoluției acestei situații, nicio solicitare de asistență consulară din partea vreunui cetățean român”. Deci, de ce bagă Aurescu capul în această poză?
Astfel, pe 27 august 2020, de capul lui și fără să consulte Parlamentul, Aurescu a cerut la reuniunea informală în format Gymnich a miniştrilor de Externe din UE sancțiuni la adresa Belarus și a anunțat că MAE român este ”în proces de alocare a 100 000 de euro în sprijinul societății civile și mass-media independente din Belarus”.
”Cu alte cuvinte, România se expune prostește, fără niciun motiv real, unui conflict deschis cu o țară independentă, urmând modelul impus de SUA și UE”, comenta jurnalistul de la Radio China International, Dan Tomozei Dimian.
Pe 9 octombrie, Aurescu a rechemat ambasadorul României la Minsk ”pentru consultări”, declarând în prealabil că ”România susţine adoptarea de sancţiuni în Belarus cât mai curând posibil şi sprijină o misiune OSCE pentru medierea dialogului în această ţară”.
Mai mult, Aurescu s-a întâlnit la ”un mic-dejun de lucru” cu ”liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia”, unde a exprimat ”poziția României” cu privire la situația din Belarus, ”aprecierea pentru curajul cetățenilor din Belarus și al reprezentanților opoziției, care luptă în continuare pentru drepturile lor, în ciuda eforturilor regimului de a reprima aceste evoluții”.
Repetăm întrebarea: pe cine a consultat Aurescu atunci când a anunțat că ”România susţine adoptarea de sancţiuni în Belarus”?! Fiindcă este suficient să citești reacțiile (comentariile) românilor la asemenea știri… și veți vedea că demersurile sunt atacate și criticate extrem de dur!
Românii nu vor să se bage în asemenea combinații… în schimb vor alții! Așa că întrebarea vine firesc: ARE Aurescu vreo misiune specială care vizează Belarus? Și din partea cui?
Cu acest prilej să ne amintim că Belarus este în vizorul serviciilor americane – și în legătruă cu România. Iată o ”coincidență”:
Pe 23 octombrie 2018, sosea la București un anume Franak Viačorka, un tânăr jurnalist și activist originar din Belarus, noul Media Editor pentru Europa Liberă – personaj din anturajul NED și Freedom House, așa cum reiese chiar din biografia lui oficială.
Tatăl său este fostul lider al Frontului Național – partid de opoziție din Belarus și colaborator al Radio Libertatea, varianta locală a REL. În adolescență, Franak Viačorka a fost ”reținut” de autoritățile de la Minsk pentru activități politice.
”Acum, sunt în România, lansăm sau mai curând restabilim serviciul românesc al Radio Liberty. Am fost de la începutul acestui proiect, chiar la scrierea conceptului. Și acum stăm cu echipa și discutăm despre strategia de conținut, concurenții, partenerii”, scria Franak Viačorka.
Există legături între aceste episoade – sau sunt numai coincidențe? Cert este că insistența lui Aurescu, șeful diplomației unei țări cu propriile probleme – chiar mari – inclusiv în diplomație, este cel puțin ciudată și nefirească. Decât dacă… e vorba de o misiune pe care nu o cunoaștem.
Întrebare finală: a plătit MAE banii ”în sprijinul societății civile și mass-media independente din Belarus” – și dacă da, poate prezenta o listă a beneficiarilor?
Aterizarea de urgență a avionului la Minsk și arestarea lui Roman Protașevici, care se afla la bord, nu este prima de acest gen în istoria aviației aeriene.
Un incident similar de rang înalt a avut loc în 2013. Agenția Centrală de Informații a SUA (CIA) a pus la sol avionul președintelui bolivian Evo Morales la Viena, care se îndrepta spre Moscova, în legătură cu informații despre posibila prezență a lui Edward Snowden la bord. În același timp, autoritățile din Franța, Portugalia, Italia și Spania au refuzat zborul avionul prezidențial în spațiul lor aerian.
