În paralel cu exercițiile americane Defender Europe 21, ca parte a manevrelor ʺseparateʺ NATO Steadfast Defender 21 din Turcia și Albania, în România, la 11 mai, au fost redislocați (prin Bulgaria) mai mult de 400 de militari de înaltă pregătire ai Forțelor comune ale Alianței împreună cu tehnică militară. Manevrele Steadfast Defender 21 vor avea loc în perioada 20 mai – 22 iunie, cu participarea a până la 9 mii de militari (inclusiv trupe transferate din Statele Unite), pe flancul sudic al Alianței. În România și Bulgaria va avea loc etapa finală a Steadfast Defender 21, cu participarea a 4 mii de militari și a 6 mii de unități de tehnică – acestea sunt subunități ale Grupului operativ comun de reacție foarte rapidă (Very High Readiness Joint Task Force), de care Turcia este responsabilă în 2021 în cadrul NATO.
Începând cu 4 mai, pe șaisprezece poligoane militare din România se desfășoară exercițiile la scară largă Dacia 21 Livex cu participarea a 15 mii de militari din 18 țări membre și partenere NATO, inclusiv Republica Moldova. Aceste manevre fac parte din scenariul mai larg (antirusesc) al manevrelor Defender Europe 21.
Activitățile ʺdefensiveʺ într-o regiune pașnică par excesive. Mai ales pe fondul declarației recente a ministrului român de Externe, Bogdan Aurescu, despre transformarea Mării Negre într-un ʺlac NATOʺ. În plus, Aurescu a recunoscut magistrala feroviară Gdańsk – Constanța și autostrada care va lega Lituania, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Bulgaria și Grecia drept proiecte militare. Nu este nevoie să vă explic încă o dată cu cine intenționează să lupte țările mai sus menționate. Principalul adversar militar al NATO, până în 2030 cel puțin, este Rusia.
Vecini neliniștiți
Comandamentul Armatei SUA în Europa și Africa a anunțat anterior despre desfășurarea unor exerciții la scară largă DEFENDER Europe 21 cu participarea a până la 30 de mii de militari din 26 de țări. Manevrele se desfășoară pe 30 de poligoane din 12 țări europene. Obiectivele declarate – creșterea disponibilității strategice și operative, dezvoltarea interacțiunii între Statele Unite, aliații și partenerii NATO. S-ar părea niște jocuri de război transparente, nimic mai mult. Cu toate acestea, există și acte ratate.
La 11 mai, președintele polonez Andrzej Duda a declarat la București: ʺÎn caz de necesitate, atât Polonia, cât și România trebuie să fie pregătite să apere independența Belarusuluiʺ. De parcă cineva i-ar fi invitat să intervină militar împotriva statului din Uniunea Statală Rusia – Belarus.
Conceptul ʺlaculuiʺ
ʺPovestea de groazăʺ preferată a Washingtonului și a Bruxelles-ului –transformarea Mării Negre într-un ʺlac rusescʺ – servește doar ca acoperire a propriului proiect – ʺlacul NATOʺ. Mai mult, în componența Alianței intră doar trei din cele șapte țări din regiunea Mării Negre. Federația Rusă este preocupată exclusiv de stabilitatea regională și de securitatea frontierelor sale sudice.
În regiunea Mării Negre, Statele Unite și NATO încearcă să înconjoare Rusia cu bazele lor militare pe teritoriul adiacent al țărilor aliate sau partenere – pentru a reduce timpul de zbor în cazul unui atac preventiv de rachete asupra obiectivelor militare strategice ale Federației Ruse. Din anumite motive, Pentagonul nu este foarte interesat de Turcia, care este relativ independentă. Acolo nu se construiește nici o singură bază militară americană nouă. În schimb, sunt extrem de atractive pentru ʺdezvoltareʺ Republica Moldova, Ucraina, Georgia, care nici măcar nu fac parte din NATO (și nu vor face). Desigur, într-o situație de criză extremă, ʺprincipalul agresorʺ va fi pedepsit garantat de Rusia, dar nici ʺasistenții voluntariʺ nu vor scăpa basma curată.
Alexandr Hrolenko este expert militar internațional, căpitan de rangul I în rezervă, veteran de război.
