BUCUREŞTI, 26 apr – Sputnik. Pandemia de Covid-19 a creat sau agravat probleme psihologice, în special în rândul persoanelor mai tinere din întreaga lume.
Astfel, la spitalul universitar de copii CHU Sainte-Justine, din Montreal, numărul consultațiilor pentru tulburări de alimentație la copiii între 12-18 ani aproape s-a dublat în 2020, comparativ cu media înregistrată până acum. Mai mult, cazurile grave sunt și ele în creștere.
„Întoarcerea la școală nu este completă, ei nu mai au reţelele lor de prieteni, uneori este dificil pentru ei acasă, iar noi ne întoarcem la spital. De fapt, tinerii au dificultăți să părăsească spitalul, deoarece aproape că le este mai bine acolo decât acasă. Nu am avut o astfel de situaţie înainte”, a explicat, la Radio Canada, Olivier Jamoulle, psihiatru pentru copii la CHU Sainte-Justine.
Potrivit specialiştilor, alte probleme frecvente sunt anxietatea și depresia.
„Constatăm că suferința a crescut peste tot (...). Medicii pediatri ne spun că 50% dintre solicitările pe care le au în prezent sunt legate de probleme de sănătate mintală”, a spus şi Catherine Serra Poirier, psiholog la Spitalul de Copii din Montreal, citată de Sputnik France.
În acest context, ea a constatat un număr crescut de spitalizări pentru tentative de sinucidere.
Epuizare generală
Între timp, însăși natura stresului pare să se fi schimbat. Ceea ce provoacă anxietate nu mai este neapărat frica de virus sau întreruperea rutinei, așa cum a fost la începutul pandemiei. Mai degrabă, este o stare de epuizare generală.
„A trecut peste un an. Aşadar, amenințarea a continuat și a devenit cronică”, explică Mélissa Généreux, profesor-cercetător la Facultatea de Medicină a Universității din Sherbrooke. Aceasta crede că recuperarea „va fi mai complexă şi de mai lungă durată” decât în cazul altor afecţiuni.
Potrivit experţilor, criza îi afectează mai ales pe cei care au mai puţin acces la o rețea socială și la un mediu familial de susținere și că inegalitățile sociale în creștere sunt accentuate.
Aceştia constată că adolescenții au fost afectaţi în mod deosebit de întreruperi ale şcolii și avertizează că problemele nu vor dispărea automat odată cu relaxarea restricţiilor și cu reluarea activităților.
„Studiile arată că problemele de sănătate mintală și emoțională vor rămâne chiar și după ridicarea restricţiilor sanitare”, a spus Olivier Jamoulle, care a adăugat că adolescenții își pot aduce ajutor reciproc.
În acest context, specialiștii constată lipsa resurselor, atât umane, cât și financiare.
„Ne vor lipsi o treime dintre psihologii din rețeaua publică în doi ani. Dar ne lipsesc şi psihoeducatorii, asistenții sociali. Nu suntem suficienți”, notează Catherine Serra Poirier, subliniind că problema a existat deja înainte de pandemie și că criza sanitară nu a făcut decât să o accentueze.
Ce trebuie făcut
Experții subliniază importanța implicării în diverse activități – sport, artă, cântatul la un instrument muzical sau învăţarea unei limbi străine, precum și păstrarea contactelor sociale. În plus, adulții ar trebui să promoveze un sentiment de angajament și să aibă încredere în adolescenți.
„Trebuie să îi implicați, să le dați un rol. Nu trebuie lăsați deoparte”, insistă Olivier Jamoulle.
Specialiștii subliniază rolul major al părinților. „Este foarte important să îi asculti și să îi validaţi. Chiar dacă tânărul plânge de 25 de ori, trebuie să-l ascultaţi, trebuie să îi acordaţi spaţiu. Este dificil, dar este un lucru normal”, recomandă Catherine Serra Poirier.
Potrivit unui studiu recent realizat de Ipsos pentru Federația Asociațiilor Studențești Generale (FAGE) din Franţa, până la sfârșitul lunii ianuarie 2021, măsurile restrictive au afectat psihologic, emoțional sau fizic 73% din generația tânără.
În acest context, Emmanuel Macron a anunțat că copiii de la 3 la 17 ani vor putea beneficia de o rambursare de 100% a 10 ședințe la psiholog.
