EDITORIALIST
Editoriale și analize de actualitate, pe subiecte fierbinți ce țin de politică, economie, societate, relații internaționale, conflicte, securitate, SUA, UE, NATO, Rusia, China, România

Ce se întâmplă în România – Cât vom mai accepta toate aceste umilinţe?

© Sputnik / Georgiana ArseneProteste la București împotriva restricțiilor COVID
Proteste la București împotriva restricțiilor COVID - Sputnik Moldova-România, 1920, 21.04.2021
Abonare
Ne vom referi la un număr de situaţii care au supus acest popor, timp de peste un an, unor umilinţe de neimaginat, în secolul XXI, în ţările civilizate pe care le luăm drept model. Multe dintre cele întâmplate la noi nu s-au mai întâmplat în nicio altă ţară europeană.

În ţările europene dezvoltate şi civilizate au ieşit în stradă milioane de oameni pentru a-şi apăra drepturile şi libertăţile, deşi aceşti oameni, în mare parte, primesc compensaţii, iar sistemele lor social şi sanitar funcţionează la standarde înalte. La noi, sistemele sunt blocate sau nu sunt lăsate să funcţioneze, se distrug spitale, iar dacă poporul îndrăzneşte să protesteze i se aplică etichete stigmatizante.

Klaus Iohannis - Sputnik Moldova-România, 1920, 21.04.2021
Politică
Iohannis, despre incendiul de la Spitalul Slatina

Ne vom referi la un număr de situaţii care au supus acest popor, timp de peste un an, unor umilinţe de neimaginat, în secolul XXI, în ţările civilizate pe care le luăm drept model. Multe dintre cele întâmplate la noi nu s-au mai întâmplat în nicio altă ţară europeană.

1. Pe primul loc într-un top al cazurilor revoltătoare putem situa rechiziţionarea spitalului Foişor (se spune că ar urma spitalul Fundeni). Un spital de top al României, unul dintre cele mai moderne din Europa, ba chiar se spune că este cel mai important spital de ortopedie și transplant de țesut osos din Estul Europei. Acum nu mai poate fi folosit. Bolnavi abia ieşiţi din operaţii, cu perfuzii, au fost scoşi în miez de noapte în stradă. E o imagine emblematică a stării în care se află România. Imagine care nu va putea fi văzută niciodată în nicio altă ţară civilizată! O Românie întreagă a fost revoltată de această imagine. Cum a fost posibil aşa ceva? Care spitale urmează să mai fie distruse?

2. În România au fost construite mai multe spitale modulare (potrivit medicului Monica Pop, ar fi vorba de 13 spitale modulare), care au costat zeci de milioane de euro. Însă majoritatea acestora sunt goale. „În timp ce spitale ca Foișor sunt evacuate pentru a face loc bolnavilor de COVID, altele construite special pentru cei infectați cu noul coronavirus stau închise. Unul dintre ele este spitalul modular din Pipera care, deși a costat două milioane de euro, stă cu lacătul pe ușă”; „Spitalul de la Lețcani, care a costat 13 milioane de euro, stă închis. După problemele de încălzire, acum a fost și inundat” - citim în presă. La Leţcani existau peste 100 de paturi ATI, unde puteau fi tratate şi cazurile grave. De asemenea, un spital nou, modern, construit în Botoşani, stă de un an de zile închis fiindcă nu a fost … racordat la utilităţi!

В Кишиневском аэропорту провели учебную тревогу в связи с пожаром  - Sputnik Moldova-România, 1920, 21.04.2021
Societate
Flăcări la Spitalul Județean Slatina, pacienți evacuați

Timp de mai bine de un an nu s-a făcut absolut nimic pentru a se pune la punct aceste spitale modulare, pentru a se crea circuite în spitalele mari importante de stat, aşa cum s-a întâmplat în toate ţările civilizate (în afară de România, nu există nicăieri „spital suport covid”), fiindcă toţi bolnavii, indiferent că au sau nu covid, au dreptul la îngrijire medicală, au dreptul să fie trataţi în mod demn, fără discriminare! Dimpotrivă, în ţări europene s-au rechiziţionat doar spitale private, în care s-au creat circuite, însă niciunul dintre aceste spitale nu a fost blocat pentru a fi transformat exclusiv în „suport covid”. Cum se poate să fie închise spitale moderne specializate, foarte funcţionale (Colentina, Foişor etc., plus altele din ţară), şi să blochezi unui număr uriaş de bolnavi accesul la îngrijiri medicale esenţiale, pentru care au contribuit o viaţă întreagă? Oare mai este vorba aici de o adevărată preocupare pentru sănătate sau pur şi simplu de un plan diabolic de distrugere a spitalelor şi a sistemului sanitar de stat din România?

De asemenea, nu s-a făcut nimic, în peste un an de zile, pentru a se suplimenta personalul şi numărul de paturi ATI. Mai mult, zilele trecute a ieşit la iveală o informaţie halucinantă: deputatul PSD Alexandru Rafila a dezvăluit că Ministerul Sănătății, sub conducerea lui Vlad Voiculescu, a tăiat cu 65% finanțarea pentru locurile de ATI la începutul anului, informaţie confirmată de Dorel Săndesc, vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă.

3. Mai sus am menţionat despre blocarea accesului bolnavilor non-covid la îngrijiri medicale. Mai exact, „accesul pacienților români la servicii medicale și medicamente a înregistrat scăderi dramatice, între 30% și 80% în timpul pandemiei, după transformarea spitalelor în centre COVID-19”, după cum arată Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, potrivit Hotnews. De asemenea, directorul Centrului Național de Cercetare Demografică, Vasile Ghețău, arăta , în decembrie 2020, că „mortalitatea neobișnuit de mare din luna octombrie nu a fost cauzată de pandemie. Restricțiile au împiedicat tratamentul bolnavilor cu alte boli în afară de covid”.

„Recapitulăm, în două luni [octombrie şi noiembrie] avem 6.080 morți covid (deși cred că numărul este la jumătate, dar să concedem), și aproape 40.000 decese din alte cauze. Sunt de peste 6,5 ori mai multe decese din alte cauze decât Covid”, scria atunci Iulian Capsali, pornind de la datele INS.

Un alt semnal de alarmă l-au dat reprezentanții Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, cea mai mare asociație care reprezintă bolnavii de cancer din România, într-o scrisoare deschisă, în iunie 2020, în care susţin că numărul deceselor zilnice cauzate de cancer s-ar fi dublat sau chiar triplat în timpul pandemiei, ajungând la 300-400 pe zi în România!

Nici în statele africane nu se blochează accesul pacienţilor în spitale. Dar iată că se întâmplă în România.

4. Pentru a împiedica oamenii să ajungă în ATI, nu s-a pus accent pe întărirea imunităţii şi pe accesul la medicamente ieftine şi eficiente (unele care şi-au dovedit eficienţa în alte ţări fiind scoase cu totul de pe piaţă) – fiind esenţială administrarea de antivirale eficiente de la primul simptom, astfel mai puţini oameni s-ar fi confruntat cu agravarea bolii –, ci pe propagarea panicii, restricţii şi izolare, ceea ce nu face decât să scadă şi mai tare sistemul imunitar. Medici care au vindecat mii de pacienţi cu anumite scheme de tratament bazate pe astfel de antivirale au fost discreditaţi (v. cazul Flaviei Groşan) şi cenzuraţi, în schimb, s-au impus şi aplicat cu sfinţenie nişte protocoale care, nu în puţine cazuri, chiar au omorât oameni (potrivit mai multor relatări despre diferite cazuri îngrozitoare, care au circulat în presă) – a se vedea şi cazul medicului Benedek Istvan.

Centrul COVID-19 Chișinău - Sputnik Moldova-România, 1920, 09.04.2021
Spitalul Foișor din București, evacuat de urgență

5. În primele luni ale pandemiei, toţi românii care aveau rezultat pozitiv la test (inclusiv cei asimptomatici!) erau internaţi cu forţa în spitale, cu alte cuvinte, privaţi de libertate. În niciuna dintre ţările din lumea considerată civilizată nu s-a mai întâmplat acest lucru! Pentru aceasta s-a închis un întreg spital, Colentina, care a stat şi încă stă, în mare parte, pur şi simplu gol, în timp ce oameni cu boli cronice şi alte probleme grave de sănătate nu au mai putut merge la tratamente sau operaţii.

Cităm din presă: „Nemulțumiri uriașe la Spitalul Colentina din Capitală. Managerul instituției spune că unele cadre medicale iau în calcul să plece, pentru că nu mai pot profesa, din cauza faptului că spitalul tratează doar bolnavi de COVID. Ei se plâng că pacienții cu boli cronice nu mai au acces în acest spital”, relatează Digi. „Nu am avut niciun pacient cronic și au fost probabil zeci de mii de pacienți cu boli cronice care n-au avut acces la noi. Avem aproape 30 de secții, unele sunt chiar de mare performanță, unele chiar unice, cum ar fi dermatologie, boli parazitare, cardiologie, care sunt mai utile în zona mixtă de funcționare. Am avut rezidenți care au făcut rezidențiatul aici și s-au reorientat. Oamenii nu pot fi constrânși să stea în Colentina. După un an în care specialiștii de mare anvergură nu și-au putut face profesia, sunt mai mulți specialiști care probabil se vor reorienta. Pentru noi, ca spital, va fi o mare dramă să îți pierzi specialiștii, pentru că cel mai important e tratamentul pacientului, iar pacientul îl putem trata cu un specialist”, a precizat managerul.

„Spitalul Colentina merge în gol aproape fără pacienți, aproape în faliment, rechiziționat pentru Covid. Între timp «am avut nenumărate cazuri de pacienți care s-au prăpădit pentru că nu au avut tratament și supraveghere. Am pacienți care sunt la limită»”, spunea, în februarie 2021, prof. univ. dr. Gheorghe Andrei Dan, șeful Secției clinice de cardiologie și al Clinicii Medicale Colentina.

6. În perioada de pandemie, premierul Cîțu a îndatorat România cu peste 140 de miliarde de lei, „o sumă foarte aproape de totalul încasărilor anuale la buget”, potrivit cunoscutului avocat Gheorghe Piperea. De asemenea, potrivit avocatului Piperea, „suma depășeste cu peste 10 miliarde de euro împrumutul cumulat, de 20 de miliarde de euro, contractat de Băsescu-Isărescu-Boc în 2009, pentru depășirea crizei globale declanșate de falimentul Lehman Brothers din 2008 și de restul băncilor «sistemice»”. Ce a făcut Cîțu cu aceşti bani nu se ştie. Paturi suplimentare la ATI nu sunt, nici spitale noi funcţionale, mai mult, se pregătesc reduceri ale salariilor din sectoarele publice. Între timp, în toată această perioadă pandemică, preţurile la alimente au crescut şi tot cresc accelerat.

La această datorie publică uriaşă avem de plătit dobânzile cele mai mari din UE – 2,5% pe an – însemnând aproximativ 500 milioane de euro pe an doar dobânzile.

De asemenea, tot potrivit avocatului Piperea, în România, în perioada pandemică, „băncile au câștigat de cel puțin 3 ori mai mult decât ar fi fost normal, ajungând să declare un profit de peste 5,2 miliarde de lei pe 2020. Ironic, acest profit excepțional se impozitează puțin sau deloc în România, «grație» optimizării fiscale, externalizării plusvalorii și facilităților acordate de inteligentul și dezinteresatul de Cîțu”.

Între timp, la „adăpostul” pandemiei, se pune la cale înstrăinarea bogăţiilor naţionale (atâtea câte au mai rămas) - NuclearElectrica, Hidroelectrica, Transgaz, portul Constanța etc.

7. După mai bine de un an de zile în care au închis şcolile, HoReCa, în care am fost ţinuţi ca nişte prizonieri în case, guvernul nu a fost în stare nici măcar să organizeze un call-center la DSP care să funcţioneze normal, pe Internet fiind nenumărate relatări din partea unor oameni care au sunat ore sau zile în şir fără să le răspundă nimeni. Este un lucru elementar care nici măcar nu presupunea multe costuri sau un mare efort!

Dacă poporul român vrea să protesteze pentru toate aceste lucruri grave, este blamat şi insultat prin cele mai stigmatizante etichete („extremist”, „terorist” etc.). Oare tot poporul român este de vină pentru tragediile de la ATI Piatra Neamț (14 de oameni arşi de vii) sau de la ATI Matei Balș (20 de oameni arşi de vii), pentru pacienţii decedaţi în TIR-ul ATI de la Victor Babeș, pentru toate ororile pe care le-am auzit în ultimele luni? Pentru toate aceste orori nimeni nu este tras la răspundere. Cât vom mai accepta toate aceste tragedii şi toate aceste umilinţe?

Fluxul de știri
0