Editorial realizat de Nicolai Protopopov
Soluții de proiectare neobișnuite, tehnologii stealth, autonomie sporită și sarcini nestandard – până în 2027, Flota de Nord a Forțelor Maritime Ruse va fi consolidată cu cel puțin patru noi submarine diesel-electrice ale proiectului 677 "Lada". Astăzi, astfel de nave sunt necesare în mod special în Arctica. Cum se va schimba componența de luptă a celei mai puternice formațiuni militar-maritime din țară aflați în materialul RIA Novosti.
Seria diesel
Submarinele diesel-electrice ale proiectului 677 de-a patra generație sint construite de la sfârșitul anilor 1990. Prima navă din această serie – "Sankt Petersburg" – se află acum în exploatare experimentală. Alte două submarine – "Kronstadt" și "Velikie Luki" – se află la diverse etape de construcție. Construcția a încă două submarine va înce în 2022.
"Lada" este un proiect inovator în mai multe privințe. Dezvoltatorii Biroului "Rubin" au folosit aici o schemă necaracteristică pentru construcțiile navale rusești – cu o singură carenă. Datorită unei acoperiri speciale, precum și a sistemelor radioelectronice moderne și a unui grad ridicat de automatizare, "Ladele" se disting printr-o capacitate de camuflare record pentru submarinele din această clasă.
În plus, în viitor, submarinele proiectului 677 vor fi echipate cu un sistem de propulsie anaerob (independent de aer), care va elimina necesitatea de a ieși la suprafață pentru a reîncărca acumulatoarele.
"Ladele" reprezintă una dintre "construcțiile de lungă durată" ale flotei rusești. Termenul de predare al navelor a fost amânat de mai multe ori, finanțarea a fost redusă, lucrările au fost suspendate. Potrivit șefului Corporației Unite de Construcții Navale, Alexei Rahmanov, problemele sunt legate de furnizorii de echipamente. Din această cauză, pentru Flota din Pacific au decis chiar să construiască șase submarine ale unui alt proiect – 636.3 – în loc de submarinele proiectului 677 "Lada".
Prima navă din această serie – "Sankt Petersburg" – a fost predată pușcașilor marini abia în 2010. Această navă a devenit de fapt un stand de testare – a fost nevoie de mult timp pentru a o perfecționa în timpul exploatării și pentru a-i înlătura "bolile copilăriei".
"Ladele" sunt submarine relativ compacte. Deplasamentul – în jur de 1800 de tone. Sub apă pot accelera până la 21 de noduri, adâncimea de lucru – 250 de metri. Echipajul – 35 de persoane, autonomia – 45 de zile. Prima navă din serie este echipată doar cu torpile și mine, următoarele vor avea la bord rachetele de croazieră "Kalibr".
"Invizibilele" de neînlocuit
Astăzi, potrivit experților, Flota de Nord are o nevoie acută de submarine diesel. Deocamdată, dispune de doar câteva submarine diesel-electrice învechite ale proiectului 877 "Paltus", dar, în principal, forțele submarine sunt reprezentate de submarine nucleare multifuncționale și strategice. Drept urmare, acestea trebuie deseori distrase de la sarcinile lor principale și utilizate în operațiuni tactice.
Potrivit ex-comandantului flotei, amiralul Veaceslav Popov, un astfel de dezechilibru este un ecou al crizei anilor 1990.
"Flota de Nord a avut mereu nevoie de submarine diesel", a spus el în interviul acordat agenției de presă RIA Novosti. "Fiecare proiect are propria sa misiune de luptă și alte proiecte nu îl pot înlocui la 100%. Principala diferență dintre submarinele diesel-electrice moderne și cele atomice este o silențiozitate aproape absolută, sunt foarte greu de detectat. Sarcina lor principală este lupta cu submarinele inamicului".
Amiralul a explicat că lipsa unor astfel de submarine este compensată prin alte mijloace – aviație, nave de suprafață, purtători nucleari de rachete. Mai mult, pentru sarcinile pe care le poate rezolva unul sau două submarine diesel-electrice, sunt distrase deseori forțe mult mai semnificative.
"Flota de Nord are nevoie de toate tipurile de nave de suprafață și de submarine – începând de la submarine diesel-electrice până la portavioane", este sigur Popov. "Când comandam flota, aveam trei brigăzi de submarine diesel-electrice. Treptat, ele au ieșit din serviciu din cauza vechimii, dar în locul lor nu au trimis nimic – au decis să echipeze cu submarine diesel Flota Mării Negre. Aparent, din motive politice".
Punctul de contact
În anii Războiului Rece, Flota de Nord a fost cel mai important element de descurajare nucleară – aceasta primea cele mai moderne nave strategice cu propulsie nucleară și nave de suprafață purtătoare de rachete.
Astăzi istoria se repetă: Flota de Nord a primit statutul de district militar separat, iar în 2014, a fost înființat Comandamentul Strategic Unit în baza acesteia. Aici vin cele mai avansate arme și cea mai avansată tehnică. Astfel, pușcașii marini de nord au devenit primii care au însușit cele mai noi submarine cu propulsie nucleară ale proiectului "Borei" și submarinele multifuncționale "Yasen". Crucișătorul nuclear purtător de rachete "Amiralul Nahimov" trece printr-o modernizare profundă, următorul la rând fiind crucișătorul nuclear purtător de rachete "Piotr Velikii".
În afară de aceasta, Flotei de Nord i-au fost alocate câteva fregate multifuncționale ale proiectului 22350, dotate cu rachete de croazieră "Kalibr" și cu rachete anti-navă "Oniks". De asemenea, promițătorul complex hipersonic "Zircon" este testat pe primul "fanion" al seriei – "Amiralul Gorșkov".
În realitățile actuale, Rusia pur și simplu nu se poate descurca fără un avanpost puternic în Nord. Regiunea arctică este în centrul atenției principalelor puteri – aici sunt concentrate rezerve uriașe de minerale. Multe țări încearcă să-și consolideze prezența militară în regiune. În special, s-au activizat Statele Unite, care numesc Rusia și China principalii săi rivali în Arctica.
În ultimii ani, americanii "pompează" arme în Nord: construiesc stații radar în Alaska, dislocă acolo zeci de avioane de vânătoare. Pentagonul intenționează să desfășoare în regiune un nou tip de unități militare – grupări multi-domeniu. Concentrează și alte forțe suplimentare.
Avioanele aviației strategice a SUA sunt bazate acum în Norvegia, iar câteva baze militaro-navale conservate, nu departe de granițele rusești, urmează să fie puse iarăși în funcțiune.
