Noile nave și tehnologiile înalte asigură Marinei Federației Ruse o superioritate militară pe mare. Un exemplu convingător – dragoarele unice ale proiectului 12700 "Alexandrit" cu un corp nemagnetic din fiberglass și cu drone robotizate anti-mină la bord.
Ministerul Apărării al Federației Ruse a decis să doteze Flota Baltică cu cel mai recent dragor al proiectului 12700 "Alexandrit". Anul viitor, își vor începe serviciul alte trei nave similare – "Piotr Iliicev", "Anatolii Șlemov" și "Lev Cernavin". A început formarea echipajelor. Instruirea specialiștilor va fi organizată conform celor mai moderne programe, cu luarea în considerare a gradului ridicat de automatizare a proceselor de gestionare și exploatare a sistemelor robotizate.
Anterior, a început pregătirea navelor de apărare anti-mină a proiectului 12700 "Piotr Iliicev" și "Gheorghii Kurbatov" (primul dragor serial, creat după nava principală "Alexandr Obuhov"). Dragoarele de acest tip sunt concepute pentru căutarea și distrugerea minelor în acvatoriile bazelor militare maritime la o distanță sigură pentru ele. "Alexandriții" au un corp unic (cel mai mare din lume) din fiberglass monolit, "invizibil" pentru detonatoarele magnetice. Uzina Sredne-Nevskii ar trebui să construiască, conform planului, 12 nave de apărare anti-mină ale proiectului 12700 în decurs de patru ani. Nava principală – "Alexandr Obuhov" – a intrat în componența Flotei Baltice în 2016 (Flota Mării Negre și Flota Pacificului sunt dotate cu dragoarele "Ivan Antonov", "Vladimir Emelianov", "Iakov Baleaev").
Consolidarea Flotei Baltice reprezintă răspunsul rusesc la extinderea în regiune a activității militare NATO. În cadrul exercițiilor militaro-navale ale "partenerilor" există o "blocadă" a zonei economice rusești, adică a navigabilității Federației Ruse. Bombardierele strategice americane B-52 zboară în mod regulat peste Marea Baltică, practică lovituri cu rachete în regiunea Kaliningrad și Sankt Petersburg, precum și aranjamentul minelor marine în apropierea bazei principale a Flotei Baltice a Federației Ruse (orașul Baltiisk). În condiții de luptă, dragoarele de bază trebuie să asigure desfășurarea navelor de suprafață și a submarinelor. Trebuie remarcat faptul că Marina SUA dispune de aproximativ 10 mii de mine marine de tip QuickStrike cu o rază de acțiune maximă – de la punctul unde este așezată până la 74 de km și la adâncimi de la 12 până la 61 metri.
"Fantomă" sigură
În ultimii ani, Flota Baltică a primit, în mod prioritar, mai mult de 20 de nave noi cu rachete de croazieră de înaltă precizie și cu rază mare de acțiune. În curând, cu rachete hipersonice de nouă generație. Dragoarele de bază ale proiectului 12700 – nu sunt arme mai puțin revoluționare ale Flotei.
În afară de "invizibilitatea" fiberglass-ului compozit pentru detonatoarele magnetice inamice, corpul monolitic are și alte caracteristici remarcabile: o masă de 2,5 ori mai mică și o rezistență de 1,5 ori mai mare față de corpul tradițional metalic (se folosea oțel nemagnetic). Întreținerea și repararea fiberglass-ului inovator sunt mult mai ieftine, lipsește coroziunea, breșele datorate serviciului pot fi pur și simplu "încleiate". Durata de viață, dacă se respectă toate normele de exploatare și modernizare, este aproape nelimitată.
Deplasamentul navei – 890 de tone, lungimea – 61,6 m, lățimea – 10,3 m, viteza maximă a navei atunci când funcționează concomitent toate mijloacele tehnice și de luptă prezente la bordul navei – 16 noduri, autonomia – 10 zile, echipajul – 44 de persoane. Navigare sigură până la WMO Sea State Code 7. Are la bord un complex destul de decent de arme de artilerie și rachete, precum și de navigație, echipamente radio-tehnice și de comunicații, care asigură o navigare sigură în zonele îndepărtate ale mării.
Dargorul de bază de tip "Alexandrit" nu are analogi în lume, se deosebește printr-o manevrabilitate și supraviețuire ridicată, este destinat să lupte cu tot felul de mine marine moderne, este echipat cu stații hidroacustice moderne și cu un sistem automat de control, cu diferite tipuri de traule pentru mine și drone, capabile să găsească muniții și alte obiecte periculoase la diferite adâncimi. De asemenea, este variată și gama de aparate submarine anti-mină autonome și controlate, prezente la bord.
Anterior, "Alexandriții" și roboții-vânători unici au fost testați în Marea Mediterană. În timpul manevrelor, dragorul "Ivan Antonov" a lucrat împreună cu nava de patrulare "Dmitrii Rogacev". Dragorul a detectat și neutralizat minele cu ajutorul dronelor submarine, iar fregata "Amiralul Grigorovici" a traversat raionul de-a lungul șenalului deminat și a distrus cu foc de artilerie machetele minelor ieșite la suprafață.
Navele proiectului 12700 ale Oficiului Central de Construcții Marine "Almaz" din Sankt Petersburg întruchipează întreaga experiență de construcție și exploatare a navelor anti-mină a Uniunii Sovietice și Federației Ruse. Nu întâmplător India și o serie de alte țări se interesează de "Alexandriți".
Lupta tehnologiilor
Nici potențialul inamic nu stă pe loc. Minele și mijloacele de detectare (lichidare) a lor se află într-o rivalitate tehnologică permanentă. Astfel, Marea Baltică poate fi minată nu doar de bombardierele strategice B-52, ci și de avioanele de vânătoare multifuncționale și "invizibile" F-35A. Minele marine americane Quickstrike, menționate anterior, sunt concepute pentru a fi aruncate din aer, sunt echipate cu complexul de ghidare Joint Direct Attack Munition (JDAM) și cu un dispozitiv de detectare a țintelor submarine. Sistemul de ghidare și corecție al cursului, bazat pe semnalul GPS, permite aruncarea munițiilor de la o altitudine mare, la o distanță de zeci de kilometri de la zona de instalare. În cadrul programului Long Range Aerial Delivery of Maritime Mines, Pentagonul se așteaptă să primească mine marine unificate cu QuickStrike, cu o masă a încărcăturii de luptă de până la 907 kg și care, după lansare, planează la o distanță de peste 185 de km.
Minele contemporane sunt dotate cu motoare reactive și cu detonatoare "viclene" non-contact, care sunt sensibile la câmpurile magnetice, hidroacustice și dinamice ale navelor de suprafață și submarinelor. Atunci când detectează un obiect adecvat, ele se "dezancorează", adică, se ridică de la fundul mării pentru a nimici ținta. Mina QuickStrike explodează atunci când, în apropiere, detectează corpul metalic al unei navei, atunci când sunt detectate anumite vibrații de către senzorii seismici sau acustici (se poate programa răspunsul la "portretul acustic" al unei nave specifice). Uneori, minele marine explodează atunci când toate cele trei combinații au loc concomitent.
În interesul Marinei SUA, se dezvoltă, de asemenea, mine-torpile anti-submarin auto-transportatoare (programul Hammerhead se desfășoară până în 2023). Muniția va primi o ancoră, un sistem de control și comunicare, un sistem de detectare a submarinelor și un motor. Și se va transforma într-un robot autonom, care va transporta torpila Mk 46.
Detectarea și neutralizarea unor astfel de mine pe un teren argilos – nu este o sarcină ușoară, dar nivelul tehnologic al proiectului 12700 permite rezolvarea ei. După detectarea obiectelor periculoase, dronele submarine ale "Alexandriților" instalează pe ele încărcături explosive. În caz de necesitate, pot remorca muniția într-o porțiune de apă mai puțin adâncă sau la o distanță sigură de la comunicațiile submarine. Tactica de deminare la distanță reduce riscul echipajului la un nivel minim. Dezvoltarea tehnologiilor înalte (de mare adâncime) pentru Marina Rusiei continuă.
