BUCUREŞTI, 7 apr – Sputnik. Anxietatea (17%) și tulburările de dispoziție (14%) au fost cele mai frecvente diagnostice, potrivit studiului publicat pe 7 aprilie în revista de specialitate The Lancet Psychiatry. https://www.thelancet.com/journals/lanpsy/home
Incidența leziunilor neurologice, cum ar fi hemoragia cerebrală (0,6%), accident vascular cerebral (2,1%) și demență (0,7%), a fost în general mai mică, dar riscul a fost în general mai mare în rândul pacienților care au fost grav bolnavi.
În timp ce riscul la nivel individual al dezvoltării majorității acestor tulburări neurologice și psihiatrice este scăzut, efectul poate fi „considerabil” pentru sistemele de sănătate din cauza amplorii pandemiei, notează profesorul Paul Harrison (Universitatea din Oxford, Marea Britanie), autor principal a studiului. Mai ales că multe dintre aceste tulburări sunt „cronice”, susține acesta, cerând ca sistemele de sănătate să fie dotate cu resurse suficiente „pentru a satisface nevoile”.
Analizând înregistrările electronice ale stării de sănătate a 236.379 de pacienți cu Covid, autorii notează că 34% au fost diagnosticați cu boli neurologice sau psihiatrice în termen de șase luni de la infecție.
Pentru 13% dintre acești oameni, a fost primul lor diagnostic neurologic sau psihiatric.
Riscul de a dezvolta tulburări pe termen lung este crescut la pacienții spitalizați cu Covid-19 în formă severă. Astfel, 46% dintre cei admiși la terapie intensivă au fost diagnosticați cu tulburări neurologice sau psihiatrice la șase luni de la infecție. Aproape 7% dintre pacienții care au fost în terapie intensivă au avut un accident vascular cerebral ulterior, 2,7% au suferit o hemoragie cerebrală și aproape 2% au dezvoltat demență, comparativ cu 1,3%, 0,3% și respectiv 0,4% dintre cei care nu au fost spitalizați.
Cercetatorii au analizat, de asemenea, datele de la peste 100.000 de pacienti diagnosticaţi cu gripă şi de la peste 236.000 de pacienti diagnosticaţi cu infecţii respiratorii.
Riscul dezvoltării de probleme neurologice sau psihiatrice a fost în general cu 44% mai mare după Covid decât după gripă și cu 16% mai mare decât după o infecție a tractului respirator.
„Din păcate, multe dintre tulburările identificate în acest studiu tind să fie cronice sau recurente, astfel că putem anticipa că impactul Covid-19 ar putea dura mai mulți ani”, a avertizat dr. Jonathan Rogers de la Universitatea din Londra (UCL) într-un comentariu publicat în ziar, potrivit Sputnik France.
Totuşi, oamenii supuşi studiului au fost probabil mai grav afectați decât cei din populația generală, observă autorii, făcând referire la cei mai mulți, care nu merg la consult pentru simptome ușoare sau inexistente.
