MOSCOVA, 24 mart – Sputnik. Ieri Vladimir Putin s-a vaccinat împotriva COVID-19 cu unul din vaccinurile rusești. Kremlinul nu a specificat ce preparat a ales președintele Rusiei.
Vicepremierul Tatiana Golikova a recunoscut că s-a vaccinat cu „EpiVakKorona”, dezvoltat de centrul „Vektor”. Tot ea a anunțat că peste câteva zile în uz civil va ajunge și preparatul „KoviVak”, al centrului “Ciumakov”.
Fondul Rus pentru Investiții Directe (RFPI) raportează zilnic despre noi succese în promovarea vaccinului Sputnik V pe piața mondială.
Consiliul de Stat al Chinei a raportat că peste 100 de milioane de persoane din toată lumea s-au vaccinat cu preparatele chineze.
Pe fundalul activității calme și sistemice a Moscovei și Beijingului, evenimentele din Occident, în special, în Europa iau întorsături foarte neplăcute, care pot fi caracterizate prin expresia “furtuna ideală”.
Europa este lovită de cel de-al treilea val al pandemiei. În cadrul unei noi explozii a cazurilor, autoritățile se conduc de un protocol devenit obișnuit, anunțând noi lockdown-uri. Acești pași au două urmări firești: noi piedici în refacerea economiilor naționale și creșterea nemulțumirii în interiorul societăților, ajunsă la un punct critic, expresia căreia sunt acțiunile de protest din fiecare săptămână. Toate acestea vin la pachet cu o criză a vaccinării, în care lipsa de coordonare a acțiunilor între structurile responsabile creează impresia că situația a scăpat de sub control.
Cea mai bună ilustrare a aprofundării crizei ar putea servi evenimentele din Germania. Oamenii din afară au suficiente probleme, însă dacă în același făgaș intră liderul și cel mai prosper stat din UE, atunci avem motive să ne punem pe gânduri.
Angela Merkel a prelungit lockdown-ul în țară până pe 18 aprilie și a introdus noi restricții dure pentru perioada vacanței de paști, de la începutul lunii următoare. În paralel, Ministerul Finanțelor al Germaniei urmează să prezinte astăzi cabinetului de miniștri un proiect al rectificărilor bugetare, conform cărora în 2021-2022 valoarea îndatorării suplimentare ale statului va constitui aproximativ 142 miliarde de euro. O bună parte a acestor mijloace vor fi direcționate spre susținerea mediului de afaceri, afectat de pandemie, și a sistemului public de sănătate, pentru combaterea coronavirusului.
Cu toate acestea, societatea germane nu apreciază eforturile guvernării. Un sondaj realizat de serviciul YouGov arată că două treimi din nemți apreciază negative acțiunile guvernului federal, 31 la sută din respondenți “sunt mai curând nemulțumiți” de acestea, iar 34 la sută – “sunt extrem de nemulțumiți”.
Apropo, cel mai prost este apreciată activitatea ministrului Sănătății, Jens Spahn, al cărui rating negative constituie aproximativ 70 la sută.
Cel din urmă aspect ar părea straniu: medicina germane s-a prezentat demn chiar și în cele mai acute perioade a crizei pandemice. Cu toate acestea, nemulțumirile nemților sunt legate nu atât de funcționarea sistemului medical, cât de corupție. Spahn a ajuns în centrul unui scandal, dezlănțuit în jurul partidului de guvernare. Ministerul condus de el a cumpărat anul trecut peste o jumătate de milion de măști de la o firmă condusă de soțul demnitarului.
Nu e singura istorie controversată în jurul acestui cuplu homosexual.
În vara anului 2020 cuplul a procurat o vilă de lux într-un cartier prestigios al Berlinului, clădire care reprezintă un monument al arhitecturii. Jurnaliștii de investigație au descoperit că cea mai mare parte a creditului pentru cumpărarea locuinței a fost oferit de o bancă din conducerea căreia Spahn a făcut parte acum câțiva ani. Când în presă a izbucnit un scandal, ministrul a încercat să le închidă gura, recurgând la instanța de judecată pentru a interzice menționarea sumei exacte oferite pentru imobil pentru că ar fi o chestiune privată. Cu toate acestea, a suferit un eșec recent – potrivit revistei Spiegel, prețul vilei este de 4,125 milioane de euro.
Până la alegerile parlamentare federale în Germania a rămas o jumătate de an. Iată de ce în condițiile unui astfel de anturaj analiștii apreciază nefavorabil perspectivele colegilor de partid ai Merkel.
De parcă nu erau suficiente problemele enumerate, acum Germania și UE în ansamblu, se confruntă cu un nou pericol neașteptat. Politica europeană de vaccinare a provoca noi valuri de nemulțumiri. Prima lovitură a suferit AstraZeneca. Conform sondajului YouGov, vaccinul britano-suedez este considerat sigur doar de 32 la sută din nemți. În Franța, Spania și Italia nivelul de încredere este similar. Autoritățile poloneze au anunțat că peste 70 la sută din cetățeni ai țării refuză să se vaccineze cu acest preparat.
Nici nu se putea aștepta la altceva în contextul ultimelor evenimente și a numeroaselor cazuri de deces după vaccinare, însă agitația autorităților nu face decât să agraveze situația. Utilizarea AstraZeneca ba este suspendată, ba relansată. Unele state scapă de dozele cumpărată, în schimb Bruxellesul amenință cu interzicerea exportului preparatului din UE.
Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) nu a identificat nicio legătură între cazurile de tromboză și vaccin. Cu toate acestea, două grupuri separate de cercetători din Norvegia și Germania au identificat o legătură. Acum și Institutul Naționale de Alergie și Boli Infecțioase din SUA turnat gaz pe focul în care este arsă AstraZeneca, declarând că reprezentanții acestei companii ar fi oferit date incomplete cu privire la eficacitatea preparatului.
Evident, principalul rezultat al unor astfel de discordii va fi diminuarea încrederii publice nu doar într-un preparat, dar și față de structurile oficiale, care pendulează dintr-o parte în alta.
O zicală veche zice că un general care fuge pe vreme de pace provoacă râsete, iar pe timp de război – panică. Același lucru este valabil și în raport cu administrația de stat. În situații de criză chiar și deciziile greșite, realizate consecvent și calm, vor provoca mai puține daune decât aruncarea dintr-o extremă în alta, care scot la iveală o dezorientare și neprofesionalismul persoanelor responsabile.
Totuși, există o excepție. Insistența publică asupra unei direcții eronate, care este greșită în mod evident, e o dovadă a lipsei de înțelepciune. Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu pierdut ocazia să calce pe această greblă atunci când după declarațiile Angelei Merkel, a premierului italian și liderii altor state europene cu privire la intenția de a procura “Sputnik V”, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat că UE nu are nevoie de vaccinul rusesc.
