BRUXELLES, 17 mart – Sputnik. Administrația lui Joe Biden pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei după ce o evaluare a serviciilor de informații a pretins că a găsit încercări de interferență din partea Moscovei, Teheranului și altor suspecți obișnuiți, în cursa prezidențială din 2020, arată RT.
Un raport de 15 pagini al comunității de informații, făcut ieri public cu scopul de a revizui ”amenințările străine” din ultimele alegeri, a ”descoperit” că cele mai multe dintre țările cu care Washingtonul are ceva de împărțit – Rusia, Iran, Venezuela și Cuba – ar fi acționat în diferite moduri pentru a ”influența” finalul competiției.
Pregătit în zilele de plecare ale administrației Trump, raportul spune că oficialii din domeniul informațiilor nu au putut găsi ”nici un indiciu că vreun actor străin a încercat să modifice aspectele tehnice ale procesului de votare” în 2020, dar totuși a arătat cu degetul spre suspectarea de operațiuni de ”influențare a alegerilor” din partea unor state.
Raportul definește activitățile ostile cât de vag posibil, ca fiind orice efort făcut de un guvern străin sau cineva acționând în numele lor de a influența orice aspect al alegerilor ”direct sau indirect”.
Deși raportul face aserțiunea de ”mare încredere” că președintele Vladimir Putin a condus personal presupusa acțiune de influențare a campaniei din partea Rusiei, documentul modifică mai târziu afirmați, spunând că Putin ”probabil” a ordonat operațiunea. În nici un moment raportul nu citează vreo dovadă, invocând totuși ”sursele și metodele” secretizate standard, uzuale în comunitatea de informații.
Raportul face și alegații potrivit cărora ”proxy legați de serviciile de informații rusești” au distribuit narațiuni ”înșelătoare” despre nominalizatul democrat de atunci Joe Biden, spunând că el și familia lui aveau ”legături de corupție” cu Ucraina. Probabil documentul face referire la alegațiile că, în calitate de vicepreședinte sub Obama, Biden a făcut presiuni ca procurorul general Viktor Șokin să fie dat afară, acesta investigând o companie de gaz unde fiul lui Biden era în consiliul de conducere.
Biden însuși a recunoscut că a făcut presiuni la oficialii ucraineni să îl concedieze pe Șokin cu amenințarea de a retrage un împrumut de miliard de dolari, dar a negat că mișcarea a avut scopul de a-și proteja fiul. Media locală a sugerat că investigația în firma de gaz Burisma Holdings era în desfășurare când Biden a făcut presiuni pentru concedierea procurorului șef.
Raportul amintit spune însă că ”Media de stat din Rusia, trolii și proxy online” au căutat să provoace disensiuni în SUA atrăgând atenția asupra ”cenzuri din social media” și asupra valului de proteste din vara trecută împotriva brutalității poliției, implicând motive sinistre, chiar dacă aceleași subiecte au fost preluate de toată media globală în lume și dezbătute intens în mediul online.
Ca răzbunare pentru presupusele operațiuni de ”influențare”, administrația Biden caută acum să lanseze o nouă rundă de sancțiuni împotriva Moscovei, care ar putea apărea deja de săptămâna viitoare.
În ciuda retoricii anterioare contrare a administrației Trump, evaluarea serviciilor de informații arată că China nu a făcut nici o încercare de a se amesteca în alegeri și că a luat în considerare dar nu a pus în aplicare nici o operațiune de influențare. Raportul adaugă că Beijingul a căutat stabilitatea cu Washingtonul și că nu a preferat un candidat celuilalt.
Aceste concluzii sunt însă împotriva unei declarații făcute de un oficial de top din acest domeniu, William Evanina, care a declaat vara trecută că China deja începuse pregătirile pentru a intefera în alegeri, chiar dacă la acel moment el putea să arate doar către ”retorica publică” a Beijingului ca manieră de a contra criticile împotriva sa pe scena globală.
Evaluarea serviciilor de informații raportează de asemenea ”o campanie acoperită și prelungită” din partea Teheranului cu intenția de a submna perspectivele de realegere ale lui Trump și de a ”semăna disensiuni” în SUA. În timp ce a lăsat acuzațiile fără dovezi și a oferit puține detalii, raportul pretinde că eforturile iraniene s-au concentrat pe postările din social media, în oglindă cu presupunerile despre misterioșii și greu definibilii ”proxies” online rusești.
Aceste campanii de influențare au fost dublate cu operațiuni la ”o scară mai mică” din partea altor actori statali, concluzionează raportul, sugerând guvernele din Cuba și Venezuela, dar și grupul militar și partidul politic Hezbollah, care ”probabil” au acționat pentru a submina realegerea lui Trump.
Ultimul raport de informații vine după ani de zile de alegații similare despre amestecul Rusiei, despre hacking și ”implicare” în campania prezidențială a lui Trump din 2016, acuzații care nu au dispărut nici după ce oficialii au eșuat în a demonstra o asemenea conspirație.
