BUCUREȘTI, 12 mart – Sputnik. Vești rele pentru bugetarii din România, venite chiar de la vârful Băncii Naționale a României: salariile lor însumează 12% din Produsul Intern Brut, iar acest procent trebuie să scadă.
O spune economistul șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, care susține că procentul menționat nu este sustenabil, iar unica soluție este ori ca acesta să fie redus la 10% ori să aibă loc concedieri masive.
”Acest procent este nesustenabil. Soluția este ca acest procent să scadă la 10%, ori prin scăderea numărului de angajați, cam cu 300.000 de persoane, ori prin micșorarea salariilor lor, care oricum rămân mai mari decât în sectorul privat, cu păstrarea locurilor de muncă”, a spus economistul-șef al BNR, potrivit stiripesurse.ro.
De asemenea, Valentin Lazea a precizat că 1 din 4 lei cheltuiți de statul român reprezintă bani împrumutați și că, oricum am întoarce-o, capacitatea statului de a se împrumuta în prezent stă în dreptul său de a taxa în viitor, pentru că nu există plăți gratuite.
În urmă cu aproximativ o săptămână, același Valentin Lazea preciza, cu titlul de opinie personală, că austeritatea se pregătește să-și arate colții.
Acesta spunea că, dacă ”așa-zisa Dreaptă” vede ca soluții numai concedierile din zona bugetară plus tăierea salariilor, sporurilor și înghețarea pensiilor, bancherii spun că este nevoie de un efort mult mai mare pentru a depăși criza economică.
În opinia sa, sunt trei căi diferite prin care se poate face creșterea veniturilor bugetare.
În primul rând, este vorba despre combaterea evaziunii fiscale și a economiei ”la negru”, despre închiderea a cât mai multe portițe legale - ”loopholes” - generate de nenumăratele exceptări și scutiri de la plata impozitelor și taxelor și care au proliferat în Codul Fiscal începând din 2015 și despre creșterea anumitor rate de impozitare. ”Înțelegem că acesta este un subiect tabu, pe care guvernul nu îl ia în considerare, atât din rațiuni ideologice, cât și economice - persistența pandemiei Covid-19. Totuși, mai devreme sau mai târziu, astfel de creșteri vor trebui avute în vedere, fie că vor fi impuse de Comisia Europeană - taxe ecologice, pe emisiile de carbon etc., fie de realitățile economice interne - impozite pe proprietate”, a punctat Lazea, potrivit Sputnik.
