Luând cuvântul în cadrul audierilor comisiei speciale a Parlamentului European pentru intervenție străină în procesele democratice ale UE, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a acuzat Rusia de campanie de dezinformare. Potrivit acestuia, această campanie vizează denigrarea democrației UE și slăbirea cooperării internaționale.
Borrell a scos în evidență pericolul particular al informațiilor false sau înșelătoare în condițiile pandemiei în curs de desfășurare. "Am văzut că canalele TV pro-Kremlin răspândeau afirmații despre faptul că purtarea măștilor este inutilă sau susțineau vocile anti-lockdown", a declarat el. Acum, potrivit diplomatului, în prim-plan a ieșit vaccinarea diplomației Moscovei, care, pe de o parte, încearcă să discrediteze preparatele occidentale și producătorii lor și, pe de altă parte, susțin și promovează activ vaccinurile autohtone.
Preocuparea oficialului este de înțeles. În timp ce în Rusia viața pentru majoritatea oamenilor a revenit la normal cu inconveniente minime, iar autoritățile anulează treptat restricțiile impuse din cauza pandemiei, în Europa există un val de noi înăspriri de carantină. În Finlanda, a fost introdusă starea de urgență. În Republica Cehă, datorită celei mai mari rate de îmbolnăvire din lume, locuitorilor le este interzis să părăsească zonele de reședință. În Italia restricțiile au fost, de asemenea, înăsprite.
La rândul său, populația Europei, epuizată de interdicțiile de aproape un an și șederea acasă, acceptă din ce în ce mai greu argumentele autorităților conform cărora toate aceste măsuri sunt luate exclusiv pentru binele lor. Protestele în masă au cuprins practic întregul continent.
Situația este într-atât de dificilă, încât organizarea Europei se prăbușește în fața ochilor noștri. Republica Cehă s-a adresat Rusiei cu o rugăminte de aprovizionare cu "Sputnik V" – și aceasta este poziția convenită a președintelui și prim-ministrului țării. Slovacia a mers chiar mai departe și, în urma Ungariei, Serbiei și a altor țări, a înregistrat preparatul rus conform unei proceduri accelerate, fără a aștepta aprobarea autorității de reglementare europene. Pentru polonezi, care se confruntă, de asemenea, cu o situație foarte dificilă din cauza coronavirusului, adresarea către Rusia după ajutor este de neconceput, așa că au început negocierile cu privire la achiziționarea unui vaccin împotriva COVID-19 cu China.
Situația amintește din ce în ce mai mult situația care a avut loc exact acum un an – când Uniunea Europeană și-a demonstrat neputința completă într-o situație de urgență și membrii săi au fost nevoiți să facă față singuri crizei acute care i-a cuprins.
Diferența constă în faptul că – și acest lucru este extrem de important – atunci a existat o forță majoră la scară globală. În cursul acesteia, a devenit clar că Bruxelles-ul este, de fapt, incapabil atunci când este necesar un răspuns prompt la circumstanțe de urgență. Acest lucru, desigur, a fost o descoperire neplăcută pentru Europa, dar neputința UE în acea situație ar fi putut fi, dacă nu justificată, atunci cel puțin explicată prin surpriză extremă și, în același timp, prin natura globală a problemei apărute.
Acum situația este semnificativ diferită.
Când efectul surprizei datorat izbucnirii pandemiei s-a diminuat, Uniunea Europeană s-a trezit din nou pe cal, deoarece punctele care fuseseră considerate întotdeauna punctele sale forte au devenit din nou întrebate: planificarea strategică, organizarea proceselor complexe, acumularea și distribuirea fondurilor. În toate acțiunile recente ale autorităților europene, începând cu adoptarea unui plan fără precedent de redresare economică, se putea citi, în mod transparent, o promisiune arogantă de a arăta lumii întregi un exemplu de abordare a acestor amenințări.
Au arătat.
Rezultatul – eșecuri în domeniile cheie de acțiune. Strategia lockdown-urilor, adoptată de Europa, s-a transformat într-un fiasco, iar eticheta "catastrofă" este din ce în ce mai potrivită pentru a descrie situația privind vaccinarea populației.
În același timp, tristețea imaginii actuale este deosebit de evidentă pe fundalul unei situații mult mai prospere în țările cărora Europa intenționa să le dea o lecție în combaterea pandemiei.
Iar la bază stau deciziile eronate luate de autoritățile europene. Acest lucru dăunează reputației Uniunii Europene mult mai mult decât confuzia și inacțiunea ei, exact acum un an.
Într-o astfel de situație, încercările de acțiuni independente ale statelor est-europene devin semnificative. Ele, desigur, sunt conștiente de propria lor inferioritate în cadrul UE, precum și de faptul că sunt sortite să primească ajutor în ceea ce privește problema coronavirusului pe principiul rezidual. Drept urmare, din ce în ce mai multe țări nu mai așteaptă cu răbdare să vină rândul lor și, în schimb, încep să manifeste o activitate nesancționată de Bruxelles.
Pe fundalul Brexitului, precum și al creșterii euro-scepticismului autorităților poloneze și maghiare, extinderea listei țărilor care nu sunt înclinate să privească înapoi spre Bruxelles – chiar dacă din cauza circumstanțelor de forță majoră – pare un semn neplăcut pentru Uniunea Europeană.
În urmă cu aproape șase ani, Europa și-a organizat cu entuziasm o criză migraționională pentru ea însăși, cu ale cărei consecințe se confruntă până astăzi. Lupta împotriva pandemiei a asigurat un alt eșec major a politicii europene. Se pare că există un număr prea mare de greșeli strategice cu consecințe grave într-o perioadă de timp relativ scurtă.
Iar refuzul principial al Bruxelles-ului de a-și recunoaște propriile greșeli, punându-le pe seama intrigilor dușmanilor externi, care subminează democrația și solidaritatea europeană, garantează că aceste probleme nu vor fi ultimele.
