Moldova se îndreaptă spre blocul NATO, care aspiră la o expansiune distructivă spre est, ignorând interesele de securitate națională ale Federației Ruse. Când noile manevre ale Marinei Alianței Atlanticului de Nord în Marea Neagră coincid în timp cu discuția obișnuită la nivelul guvernului Republicii Moldova privind retragerea trupelor ruse de menținere a păcii din Transnistria și planurile de creare a axei militare Chișinău – Kiev – Tbilisi, acestea arată ca niște verigi dintr-un lanț de evenimente.
Manevrele NATO Poseidon-21 au început în Marea Neagră pe 27 februarie și vor continua până pe 6 martie. Cu două zile mai devreme, secretarul de stat al Ministerului de Externe al Republicii Moldova, Gheorghe Leucă, a ridicat din nou problema «retragerii trupelor rusești de pe malurile Nistrului și distrugerea completă a munițiilor de acolo». La începutul lunii februarie, la inițiativa Statelor Unite, în regiunea Mării Negre, a început o discuție cu privire la perspectivele blocului militar antirusesc Georgia – Moldova – Ucraina.
Alianța Atlanticului de Nord continuă să își intensifice activitatea militară în Marea Neagră, în aproprierea granițelor Federației Ruse. Exercițiile Poseidon-21, cu participarea Marinelor din România, Grecia, Turcia, Spania, Franța și Statele Unite, au început pe 27 februarie în portul românesc Constanța – la 390 km de orașul rus Sevastopol. În total, sunt implicate 13 nave, 9 avioane (francezele Rafale, spaniolele Eurofighter Typhoon) și peste 700 de militari, inclusiv scafandri ai flotei americane.
Forțele și mijloacele Alianței practică respingerea atacurilor aviației, navelor de suprafață și submarinelor inamicului, detectarea și neutralizarea minelor maritime, precum și efectuarea recunoașterii hidrografice. Dragoarele maritime NATO din grupul permanent de deminare SNMCMG2 (nava-amiral – nava turcească de instruire Sokullu Mehmet Pasa) vor vizita portul ucrainean Odesa pentru a «obține înțelegere reciprocă, interoperabilitate și încredere cu aliații și partenerii». Forțele și mijloacele flotei Mării Negre a Rusiei au început să monitorizeze acțiunile «partenerilor».
În șenalul NATO
Scenariul exercițiilor Alianței Poseidon-21 presupune o luptă acerbă cu avioanele de atac, cu submarinele și dronele de luptă rusești în acvatoriul Mării Negre. Moldova, care nu are aviație de luptă și ambarcațiuni pe mare, pare să nu aibă nimic de-a face cu acesta. Cu toate acestea, din 2014, republica dezvoltă «compatibilitatea de parteneriat» cu NATO și pe o platformă comună pentru 23 de «parteneri selectați» participă activ la operațiunile Alianței. Având resurse și posibilități militare limitate, Chișinăul oficial, reprezentat de echipa președintelui Maia Sandu, încearcă să dea dovadă, măcar cumva, de solidaritate cu partenerii americani și europeni. De aici și continuarea unei serii de declarații privind necesitatea retragerii trupelor ruse de menținere a păcii din Transnistria în ajunul exercițiilor Poseidon-21.
După președintele țării, Maia Sandu, și șeful MAEIE, Gheorghe Leucă, a vorbit despre retragerea contingentului rus de menținere a păcii. Secretarul de stat a declarat că Moldova «este foarte îngrijorată de prezența a 20 de mii de tone de muniții pe teritoriul necontrolat de autoritățile oficiale ale țării» și a subliniat necesitatea «soluționării problemei prin reluarea procesului de retragere a trupelor ruse și distrugerea munițiilor».
Lichidarea a zeci de mii de tone de muniții, netransportabile din cauza depozitării pe termen lung, în apropierea satului Cobasna necesită construirea unei întreprinderi specializate la fața locului, adică timp și investiții semnificative. Costul proiectului este de aproximativ 3 miliarde de dolari, iar mai devreme, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a vorbit despre asistență în această chestiune. Nu există alți investitori la orizont.
Pe de altă parte, încă în 1992, Rusia a propus să trimită un contingent de menținere a păcii al ONU în Transnistria, dar Occidentul a decis că este prea scump. Așadar, atunci trupele ruse au primit statutul internațional de pacificatoare, iar în Transnistria au încetat să mai împușce. Atragem atenția la faptul că în istoria contemporană a omenirii, aceasta este singura experiență de succes în instaurarea păcii. Astăzi, forțele comune de menținere a păcii (402 de militari ruși, 492 de militari transnistreni, 355 de militari moldoveni și 10 observatori militari din Ucraina) asigură securitatea la 15 posturi fixe și puncte de control și trecere. Numai acestea nu permit politicienilor iresponsabili din Republica Moldova să transforme o regiune relativ prosperă, pașnică într-o regiune beligerantă, precum Afganistan, Libia, Siria sau Donbas.
Unirea sabiei și a plugului
Ideea americană de a forma o triplă alianță militară antiruseasă Georgia – Moldova – Ucraina pare serioasă, dar fără speranță. Implementarea oricărui proiect global depinde în mod natural de resurse și bani. Dacă economiile europene prospere sunt reticente în a investi în NATO și, până de curând, Statele Unite plăteau 22% din cheltuielile Alianței, adică peste 260 de milioane de dolari pe an, ne putem imagina cu ușurință puterea reală a noii alianțe. Partenerii mai mici sunt capabili să susțină proiectul militar-politic iluzoriu al Washingtonului, în principal, numai la nivel verbal.
De exemplu, Moldova cooperează cu Alianța de mai bine de 20 de ani în cadrul unui plan de parteneriat individual. În 2017, a fost deschis un birou de legătură NATO la Chișinău. Principalele direcții de cooperare sunt: creșterea interoperabilității Forțelor armate moldovenești cu trupele Alianței, dezvoltarea documentelor strategice pentru reformare, planificarea militară și formarea bugetului de apărare al Moldovei. SUA și NATO și-au exprimat intenția de a consolida capacitatea de apărare a Republicii Moldova în cadrul planului de acțiune comun Building Integrity Programme. Cu toate acestea, astăzi, în clasamentul global al puterii militare Global Firepower, țara cu o armată de cinci mii de oameni și un buget de apărare de 25 de milioane de dolari ocupă un loc modest – 107. Și este foarte dificil să ne imaginăm creșterea interoperabilității Moldovei cu NATO – în republică nu există niciun tanc, niciun avion de luptă (bugetul nici nu implică apariția lor). În plus, constituția Republicii Moldova definește statutul neutru al republicii, iar majoritatea cetățenilor moldoveni se opun aderării țării la Alianță.
Moldova se află la o răscruce geopolitică. Activitatea militară a Alianței Atlanticului de Nord în regiunea Mării Negre contribuie la o creștere reală a tensiunii militaro-politice, creează riscuri de incidente periculoase pe mare și în aer, adică reduce obiectiv securitatea țărilor din regiunea Mării Negre. Chiar și complicitatea minimă (verbală) a Chișinăului în acest proces nu onorează vorbitorii miopi.
Opinia autorului poate să nu coincidă cu poziția redacției
