Prima zi a lunii martie marchează nu doar începutul primăverii, ci și ziua când – potrivit propriilor mărturisiri – s-a născut scriitorul Ion Creangă, în anul 1837.
Despre sine, autorul spunea, cu modestie, dar și cu umor – că a fost și el în lumea asta ”o bucată de humă însuflețită din Humulești, care nici frumos până la 20 de ani, nici cuminte până la 30 și nici bogat până la 40” nu s-a făcut.
Nică a lui Ștefan a Petrei, așa cum se descrie el în celebrele ”Amintiri din copilărie”, povestește, învățam noi la orele de Limbă și Literatură Română, ”copilăria copilului universal”.
Dincolo de acest clișeu, trebuie să stăm și să reflectăm: ce înseamnă copilăria pentru Creangă, ce înseamnă ea pentru noi și ce reprezintă pentru copiii noștri? Aparent, sunt lumi diferite, însă toate au un numitor comun: pofta de viață, jocurile și jucăriile – adaptate timpului, năzdrăvăniile specifice vârstei lipsite de griji.
Paradoxal, la aproape două secole de la nașterea sa, Ion Creangă este mai actual ca oricând. Și trebuie să fie așa, pentru a nu ne pierde specificul, fibra națională, specificul sufletului nostru.
Piața de carte din România, manualele școlare sunt efectiv asaltate de scriitori străini. Profesorii par să se jeneze să mai recomande ca lectură un Creangă, un Sadoveanu sau un Ispirescu, în schimb, îi îndeamnă pe cei mici să citească Mircea Cărtărescu sau Roald Dahl.
Profesorul de Limba Română Cristina Tunegaru chiar se războia cu Eminescu sau Creangă.
”Subsemnata, profesoară de română, declar că nu respect, în mod premeditat, programa școlară de limba română, asemenea unui element dușmănos: nu citesc cu elevii mei poeziile de Eminescu, ”Amintirile" lui Creangă”, spunea aceasta.
Dacă refuzăm clasicii literaturii române, vom ajunge în situația dramatică de a ne întreba: Cine suntem noi? De unde venim?
Iar răspunsurile vor fi simple ridicări din umeri.
Nu știu alții cum sunt… dar eu mă întorc la Creangă, ca la o oază de normalitate, de firesc, de simplu și de autentic. Mă întorc la Creangă pentru a mă regăsi pe mine, ca român, în tot acest proces de ștergere a identității noastre.
