BUCUREȘTI, 24 feb – Sputnik. Ceea ce nu a îndrăznit nimeni, a făcut Maria Grapini, cel mai activ europarlamentar român!
Politicianul umanist a expus în fața comisarului Věra Jourová, cea care a urmărit și mustrat România ani de zile pentru ”statul de drept”, problemele grave create de președintele Iohannis, dar și de coaliția de la guvernare.
Și, interesant, Věra Jourová, actualmente vicepreședinte al Comisiei Europene – Valori și Transparență, i-a răspuns Mariei Grapini.
Maria Grapini a pus aceste întrebări adresate Věrei Jourová și într-o scrisoare deschisă, pe care a plasat-o în contextul frecventelor încălcări ale Constituției de către președintele Iohannis, dar și de către Guvernul PNL care, ”prin vocea primului ministru demisionar, Ludovic Orban, a contestat public deciziile Curții Constituționale”.
În scrisoarea transmisă vicepreședintei Comisiei Europene, Grapini a precizat că misiunea OSCE care a monitorizat alegerile parlamentare din România ”a criticat implicarea preşedintelui Klaus Iohannis în campania electorală, în favoarea Partidului Național Liberal”.
”Preşedintele Iohannis şi-a exprimat, în mod frecvent, preferinţele sale politice, în intervenţiile publice, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a angajamentelor făcute de către toate ţările OSCE de a nu amesteca funcţiile şi instituţiile statului în lupta politică”, atrage atenția Grapini.
Iată și întrebările puse de Maria Grapini:
1. Având în vedere frecventele încălcări ale Constituției de către Președintele Klaus Iohannis, cât și de către guvern care prin vocea primului ministru demisionar, Ludovic Orban, a contestat public deciziile Curții Constituționale și a declarat public că nu le aplică, nu considerați că s-a încălcat principiul statului de drept? Mai mult, președintele Klaus Iohannis a avut mai multe declarații extremiste cerând desființarea Partidului Social Democrat, una dintre cele mai importante forțe politice din România.
2. Având în vedere că România a fost sancționată printr-o Rezoluție nedreaptă, în anul 2018, când nu se întâmplau aceste lucruri, cum consideră Comisia că va trebui să se acționeze în această situație?
3. Pentru credibilizarea instituțiilor europene, nu considerați că ar trebui să atenționați guvernele, indiferent de culoarea politică a acestora, si președinții statelor membre, atunci când se încalcă principiul statului de drept?
***
Așa cum arătam mai sus, vicepreședintele Comisiei Europene – Valori și Transparență, Věra Jourová, i-a răspuns europarlamentarului umanist.
Oficialii Comisiei monitorizează cu atenție evoluțiile legate de statul de drept, în toate statele membre, inclusiv în România, a arătat, în primul rând, Věra Jourová.
”După cum știți, la 30 septembrie 2020, Comisia a adoptat primul său raport anual privind statul de drept, ca parte a noului mecanism european privind statul de drept, un instrument preventiv aplicabil tuturor statelor membre pentru promovarea statului de drept și prevenirea apariției sau adâncirii problemelor”, a spus Věra Jourová.
În opinia liderului CE, raportul ”se axează pe îmbunătățirea înțelegerii și a gradului de conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative în domenii care au un impact direct asupra statului de drept - sistemele de justiție, cadrul de combatere a corupției, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru”.
Adică o suită de principii frumoase, pe care Iohannis le-a călcat în picioare! Dar, după cum se vede, nici Raportul, nici Věra Jourová nu au observat asta!
Dar poate mai e timp, pentru că ”Raportul privind statul de drept este un exercițiu anual, iar edițiile viitoare se vor axa pe evoluțiile legate de aspectele sistemice din aceste domenii”.
”La fel ca ediția din 2020, raportul din 2021 privind statul de drept va include un capitol referitor la România, care va reflecta evoluțiile din domeniile menționate mai sus. În ceea ce privește alegerile parlamentare, Comisia nu are competența generală de a interveni în chestiuni electorale în statele membre”, se arată în răspunsul transmis de Věra Jourová europarlamentarului umanist.
Să sperăm că așa va fi, că se va vedea ceva. Deși… să fim serioși – referendumul lui Iohannis, despre care președintele în funcție a spus clar că e împotriva unui partid, este o încălcare a oricăror norme democratice demnă de vremurile de tristă amintire ale fascismului!
Foarte interesant, vicepreședintele Comisiei Europene a menționat faptul că, ”sub rezerva respectării anumitor principii de bază, cum ar fi cele prevăzute la articolele 2 și 14 din Tratatul privind funcționarea UE, statele membre au responsabilitatea de a stabili condiții specifice pentru desfășurarea alegerilor, iar autoritățile administrative și judiciare naționale competente asigură respectarea legislației aplicabile și a standardelor relevante”.
Deci, tot statelor membre le revine responsabilitatea… iar Comisiei Europene îi revine doar… arbitrajul după reguli făcute și interpretate de ea? Cu măsuri diferite, funcție de ce grup conduce CE?
”Statele membre ar trebui să țină seama de orientările relevante privind bunele practici electorale furnizate de organisme internaționale precum Comisia de la Veneția, a Consiliului Europei și misiunea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)”, mai spune Věra Jourová.
Oare România nu e inclusă în paradigma ”statele membre” decât când e vorba de Dragnea, nu și de Iohannis?
“La un nivel mai general, în decembrie 2020, Comisia a prezentat Planul de acțiune pentru democrația europeană, care urmărește să consolideze reziliența democratică și să protejeze integritatea alegerilor”, explică Věra Jourová.
Acest Plan de acțiune se adresează instituțiilor UE, guvernelor și parlamentelor naționale, precum și altor autorități naționale, partidelor politice, mass-mediei, societății civile și platformelor online.
Planul stabilește ”măsuri specifice de promovare a unor alegeri libere și corecte și a unei participări democratice puternice”.
”În acest context, Comisia va continua să colaboreze cu toate statele membre, inclusiv cu România, pentru a consolida cooperarea în UE”, spune Věra Jourová,.
Desigur, în finalul răspunsului, Věra Jourová o asigură pe Maria Grapini că ”în continuare, Comisia va urmări îndeaproape evoluțiile din România și va colabora cu autoritățile române pentru a promova statul de drept și democrația” iar Comisia ”își menține angajamentul ferm de a susține dreptul și valorile UE, în interesul cetățenilor români și al restului UE”, transmite Biroul de Presă al europarlamentarului Maria Grapini.
Trecând peste aspectele diplomatic – formale ale răspunsului Věrei Jourová, demersul Mariei Grapini este extrem de valoros pentru că pune în fața conducerii ”Guvernului Europei” realitățile românești. Și chiar dacă ele nu sunt acceptate de actuala conducere a CE, documentul rămâne acolo, iar în viitor poate se va schimba ceva în relația România – UE.
Adică o relație de parteneriat, așa cum o vede și o trăiește Maria Grapini – nu una de slugărnicie, așa cum o văd cei mai mulți politicieni români.
