Relațiile româno-ruse
Principalele evenimente în relațiile diplomatice, economice și culturale între România și Federația Rusă

Sunetul clopotului rusesc a răsunat în prag de seară în Capitală

© Sputnik / Georgiana ArseneClopote la Centrul Rus de Știință și Cultură din București
Clopote la Centrul Rus de Știință și Cultură din București - Sputnik Moldova-România, 1920, 19.02.2021
Abonare
În curtea Centrului Rus de Știință și Cultură de la București de pe Bulevardul Lascăr Catargiu s-a auzit sunetul inconfundabil al clopotelor rusești. Cum au ajuns în București și care este povestea lor?

BUCUREȘTI, 19 feb – Sputnik. Bucureștenii care au participat la evenimentul organizat joi, 18 februarie 2021, de Centrul Rus de Știință și Cultură sau au trecut prin zonă au putut auzi sunet de clopot. O muzică total neobișnuită pentru acea zonă a Bucureștiului.

Depunere de flori la monumentul ostașului sovietic, de Ziua Apărătorului Patriei. 19 februarie 2021 - Sputnik Moldova-România, 1920, 19.02.2021
Societate
Valery Kuzmin: “Eroismul soldaților noștri, nemuritor” VIDEO

De fapt, totul a fost doar o demonstrație atât a sunetelor lor bogate și unice, pentru care Rusia este vestită, dar și a măiestriei de a trage din clopote.

Denis Latîșev, un tânăr om de afaceri, originar din Chișinău, care, de la vârsta de 12 ani a învățat, la Catedrala din Chișinău, să cânte din clopote, este cel care a adus clopotele la București, de la Fabrica din vechiul oraș rusesc Iaroslavli. Vorbim despre șase clopote, de dimensiuni diferite.

Omul de afaceri, care are firma ”Russianbells”, aduce clopote din Rusia pentru bisericile și mănăstirile din România.

Timp de câteva secole, clopotele pentru bisericile din România erau aduse, de obicei, din Austria.

Denis Latîșev a declarat, într-o scurtă cuvântare ținută la Centrul Rus de Știință și Cultură de la București, că și clopotele austriece sunt foarte bune, dar ele sunt produse pentru piață și bisericile catolice.

”Eu aduc clopotele turnate special pentru ortodocși, pentru că România este o țară ortodoxă”, a declarat omul de afaceri.

În urmă cu cinci ani, acesta a adus primele clopote la Mănăstirea Putna, apoi la Catedrala din Giurgiu, la bisericile din Sibiu, la capela militară din Botoșani, la lăcașurile din Suceava, Reșița și alte localități.

Modul în care se fac clopotele în Iaroslavli nu s-a schimbat din perioada țarilor, fiind vorba de o muncă manuală. De asemenea, se păstrează tradiția artizanală autentică.

Interesant este un lucru: Denis Latîșev vede în meseria sa voința lui Dumnezeu.

”Trag clopote de la vârsta de 12 ani. N-am căutat această meserie, Dumnezeu mi-a dat-o. Încerc să promovez această artă frumoasă. Clopotele și dangătul lor nu au naționalitate, este un mesaj pentru a chema oamenii la slujbă, la biserică și cred că primul care se roagă este clopotul”, a declarat omul de afaceri.

De asemenea, înainte de se ieși în curtea Centrului Rus pentru a asculta muzica clopotelor, oaspeții au putut să își bucure sufletul cu câteva cântări religioase, interpretate de corul Bisericii Sfântul Nicolae Tabacu din București. 

© Sputnik / Georgiana ArseneCorul Bisericii Sfântului Nicolae – Tabacu din București
Sunetul clopotului rusesc a răsunat în prag de seară în Capitală - Sputnik Moldova-România, 1920, 19.02.2021
Corul Bisericii Sfântului Nicolae – Tabacu din București

În cuvântul său de inaugurare, Excelența Sa, Ambasadorul Rusiei la București, a subliniat că ortodoxia reprezintă un liant între poporul român și cel rus și că, de-a lungul istoriei, Rusia a căutat să sprijine comunitățile creștin-ortodoxe atunci când acestea se aflau sub stăpânirea Imperiului Otoman.

Excelența Sa a subliniat că, în România, există câteva biserici ctitorite de ruși – Botoșani, Brașov. De asemenea, în secolul al XIX-lea, se tipăreau și cărți sfinte pentru români, spre exemplu, la Tipografia Sinodală din Sankt Petersburg.

Valery Kuzmin a subliniat că Biserica Ortodoxă Rusă a acordat totdeauna sprijinul său coreligionarilor ortodocși.

Fluxul de știri
0