CHIȘINĂU, 15 feb – Sputnik, Natalia Dembinskaya. Prejudiciul economic este estimat la zeci de miliarde de euro. Cum a suferit Europa și cine a suportat cele mai multe pierderi – în materialul Sputnik.
Pierderi admisibile
Sancțiunile, ca atare, nu sunt un obiectiv al Uniunii Europene, ci sunt doar un instrument eficient împotriva Rusiei, a declarat în cadrul unui briefing susținut la Bruxelles reprezentantul serviciului politicii externe al UE, Peter Stano. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a adăugat că după arestarea lui Alexei Navalnîi va urma o pedeapsă pentru încălcarea drepturilor omului.
Uniunea Europeană a impus sancțiuni economice împotriva Rusiei în vara anului 2014 din cauza conflictului din Ucraina. Le-a extins ulterior. În martie 2015, liderii țărilor UE au legat aceste măsuri de punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. Moscova a subliniat că Rusia nu este o parte a conflictului intern ucrainean și nu este un subiect al acordurilor de la Minsk, ci doar un mediator în procesul de soluționare. Și a adoptat represalii.
Un an mai târziu, a devenit clar că Europa pierde mai mult. Din martie 2014 până în martie 2015, Moscova a pierdut 55 de miliarde dolari, UE – 110 miliarde. Germania a fost afectată în mod deosebit, pierzând 700 de milioane de dolari pe lună din cauza restricțiilor bilaterale.
Parlamentul European a argumentat atunci că sancțiunile sectoriale "au fost dureroase și au exacerbat recesiunea economică (în Rusia – n. ed.), cauzată de prăbușirea prețurilor la petrol". Iar principalul lor impact pe termen scurt "a fost exprimat prin restricția accesului la creditul occidental, fluxul de investiții" și imposibilitatea de a reveni "la rate mai mari de creștere economică".
Cu toate acestea, în 2018, organul legislativ al UE a recunoscut că sancțiunile au un efect foarte limitat. "În ciuda încercărilor Occidentului de a izola Moscova, Rusia joacă un rol din ce în ce mai vizibil pe arena mondială. Contra-sancțiunile au ajutat agricultura țării", au constatat deputații.
Focul prietenesc
În 2019, rezultatele "sancțiunilor pe cinci ani" au fost analizate de economiștii Matthieu Crozet de la Universitatea Lingnan din Hong Kong și Julian Hinz de la Kiel Institute for the World Economy. Conform calculelor lor, Rusiei îi revine puțin peste jumătate din pierderile cauzate de sancțiunile occidentale – 2,2 miliarde de dolari pe lună. Celelalte 45%, care totalizează 1,8 de miliarde, sunt împărțite între inițiatorii restricțiilor. Aceste date sunt publicate în studiul "Focul prietenesc: impactul sancțiunilor împotriva Rusiei, precum și a represaliilor asupra comerțului".
Schema de calcul a lui Crozet și Hinz a fost descrisă de influenta revistă științifică Economic Policy. Drept bază a servit evaluarea modului în care comerțul internațional s-ar fi putut dezvolta fără restricții reciproce și în condiții de piață stabile.
Diferența dintre fluxurile comerciale potențiale pentru toate categoriile de bunuri cu ceea ce este de fapt a și arătat pierderile. S-a dovedit că dauna lunară totală a fost de 4 miliarde de dolari, Germania pierzând cel mai mult – 38%, 667 milioane dolari. Companiile franceze au fost, de asemenea, grav afectate. După cum s-a menționat în studiul realizat de Crozet și Hinz, exporturile redirecționate către alte țări oricum nu au compensat pierderile.
Recent, Ministerul Economiei și al Energiei al Germaniei a constatat că afacerile europene, începând cu 2014, au pierdut miliarde din cauza sancțiunilor împotriva Rusiei, iar activele și fondurile înghețate ale cetățenilor ruși și ale companiilor care au fost incluse în lista neagră se ridică uneori la câteva sute de euro.
În 2018, Germania a introdus în baza de date a sancțiunilor privind activele și fondurile înghețate aproximativ 485 de mii de euro, Irlanda – 24 de mii, Italia – 94 de mii, Olanda – 806 de euro. Numai Cipru iese în evidență – mai mult de trei milioane de euro.
În 2019, același indice a constituit în Germania – 337 mii euro, în Irlanda – 77 mii, în Italia – 148 mii, în Olanda – 819 euro. În 2020, în Germania – 341 mii euro, în Olanda – 761 euro.
În total, din 2014, Germania a înghețat aproximativ 1,8 milioane de euro. Iar cifra de afaceri comercială dintre Republica Federală Germania și Rusia în 2014 a fost de 67,7 miliarde de euro, în 2015 – 51,5 miliarde, în 2016 – 48 de miliarde.
Berlinul a subliniat în repetate rânduri că Germania suferă cel mai mult din cauza războiului sancțiunilor. Vara trecută, membrul Bundestag-ului, Markus Frohnmeier, a citat date, similare cu rezultatele lui Crozet și Hinz: 618 milioane de euro pe lună (7,4 miliarde pe an, 40% din toate pierderile ale UE).
Principalele victime
Economiștii de la Institutul de Cercetări Economice Internaționale din Viena (Wiener Institut fur Internationale Wirtschaftsvergleiche – WIIW) au studiat, de asemenea, în detaliu războiul sancțiunilor dintre Bruxelles și Moscova.
Conform estimărilor recente ale WIIW, reducerea exporturilor către Rusia a costat Germania 0,2% din PIB în anii 2014-2018, Austria – 0,5%. Potrivit economiștilor, cele mai afectate au fost Republica Cehă și Ungaria (fiecare a pierdut 0,6% din PIB) și Slovacia (minus 1% din PIB). Cu toate acestea, în termeni absoluți, Germania are din nou cele mai mari pierderi – 14 miliarde de euro doar în primii doi ani de sancțiuni.
În ceea ce privește sectoarele economiei, aici printre "lideri" se numără industria textilă, farmaceutica, echipamentele electrice, mecanice și de transport.
Autorii studiului observă, de asemenea, că produsele alimentare (Rusia a impus un embargo asupra importurilor de carne, lapte, pește, fructe și legume din UE din august 2014) "nu au jucat un rol important în exporturile europene" (cu excepția țărilor Baltice, Finlandei, Germaniei, Olandei și Poloniei).
"În Rusia a existat doar o creștere a inflației alimentare, dar substituirea simultană a importurilor a contribuit la revigorarea agriculturii, care a devenit unul dintre succesele evidente ale economiei", a recunoscut WIIW.
Ponderea exporturilor UE către Rusia a fost redusă la jumătate. Dar, în același timp, dependența de petrolul și gazul rusesc, în special având în vedere cererea tot mai mare de resurse energetice și finalizarea iminentă a gazoductului "Nord Stream – 2", a crescut.
