Pe Olimpul convențional al dronelor grele de recunoaștere și atac al planetei, drona rusească «Ohotnik» își depășește concurenții în ceea ce privește întregul spectru al caracteristicilor de zbor și de luptă, își îmbunătățește inteligența și, în anii următori, va intra în serviciu.
Fabrica de aviație «Cikalov» din Novosibirsk construiește încă trei prototipuri ale dronei de atac grele S-70 «Ohotnik». Aeronavele sunt în mod constant îmbunătățite și vor fi programate să ia parte la testările de zbor în perioada 2022-2023. Modificări semnificative au fost aduse celui de-al doilea «Ohotnik», luând în considerare toate testările primului (testările de zbor au început în august 2019). Sunt în curs de finalizare construcția planorului, sistemele avionice de la bord și motorul (turboreactor AL-41F fără arzător – pentru a reduce vizibilitatea termică și radar). Potrivit unei surse a agenției RIA Novosti din complexul militar-industrial rus, al treilea și al patrulea «Ohotnik» vor corespunde de fapt versiunii seriale.
La începutul lunii ianuarie, în timpul testărilor de zbor pe poligonul Așuluk, primul «Ohotnik» a distrus cu succes țintele terestre cu bombe de 500 de kilograme. Potrivit experților, cel mai nou sistem de vizare și navigație permite utilizarea munițiilor în cădere liberă (din compartimentul interior al fuzelajului) cu aceeași eficiență ca și a armelor ghidate de înaltă precizie. «Ohotnik» este capabil să distrugă, în mod autonom, ținte staționare și cu mobilitate redusă la sol, cu coordonate cunoscute anterior, iar corecțiile externe (desemnarea țintei în aer) permit ca atacul să fie și mai precis. Special pentru drona rusească grea sunt dezvoltate rachetele ghidate intra-fuzelaj «aer-aer» și «aer-suprafață».
Scopul militar al «puțin vizibilului» «Ohotnik», cu un imens arsenal de arme la bord – zboruri de recunoaștere la distanță mare și atacuri de înaltă precizie în adâncurile apărării (teritoriului) inamicului. Nu există analogi în lume. Anterior, revista americană Forbes a raportat: spre deosebire de MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA, drona rusească de recunoaștere și atac nu este destinată să lupte împotriva rebelilor (fără sisteme de apărare antiaeriană). Ea este destinată pentru conflicte militare la scară largă. Poate transporta mijloace de recunoaștere și mai mult de 6 tone de bombe sau rachete «aer-suprafață» și «aer-aer» la o distanță de aproximativ 5000 de kilometri. «Ohotnik» dispune de «posibilități fără precedent» în ceea ce privește raza de acțiune și varietatea armelor.
Comparație letală
La începutul secolului 21, Israel și Statele Unite erau considerate legiuitorii modelor și tehnologiilor fără pilot aeriene militare. Recent, Turcia a încercat să le ajungă și să le depășească, după cum denotă acțiunile eficiente ale aeronavelor de atac Bayraktar TB2 în timpul conflictului din Karabah. Rusia a început să dezvolte subiectul dronelor în interesele Forțelor Aerospațiale relativ recent și destul de convingător. Primul proiect de succes a fost UAV-ul de recunoaștere și atac «Orion-3», care a intrat în serviciu în 2020 (anvergură – 8 m, greutate la decolare – 1 tonă, sarcină utilă – până la 250 kg, viteză de croazieră – 120 km/h, timp în aer – 24 de ore). Cu toate acestea, S-70 «Ohotnik» a devenit o adevărată descoperire tehnologică și un potențial candidat la poziția de lider mondial. Pentru comparație, trebuie de pus în același rând aeronavele străine moderne din clasa dronelor grele de recunoaștere și atac, iar acestea sunt – israeliteanul IAI Eitan, turcul Bayraktar și americanul MQ-9A Reaper. În ceea ce privește caracteristicile principale – raza de acțiune, viteza și capacitățile de atac – comparația este letală pentru concurenți.
Având cea mai mică anvergură (19 m), «Ohotnik» este capabil să transporte un arsenal cu o greutate de până la 6 tone în compartimentele sale interne (pentru stealth). Cel mai apropiat din punct de vedere al capacității de încărcare, IAI Eitan, va putea transporta doar 2 tone de muniție (în suspensie, care va asigura detectarea pe radarele inamice). Prin urmare, un «Ohotnik» rus, în condiții de luptă, va înlocui cel puțin trei aeronave din aceeași clasă fabricate în Israel, SUA sau Turcia.
Se știe că viteza de croazieră (subsonică) a dronei «Ohotnik» – 1000 km/h – este de peste două ori mai mare decât capacitățile maxime ale celui mai apropiat concurent MQ-9A Reaper (480 km/h). În același timp, drona este planificată să fie folosită ca subordonată al avionului de vânătoare de-a 5-a generație Su-57, a cărui viteză de croazieră supersonică (2100 km/h) sugerează că 1000 km/h nu este o limită pentru «Ohotnik». Și, probabil, plafonul practic al UAV-ului este de 20 km.
Mai sus de limita superioară
Se poate observa că drona rusească este mult mai grea decât omologii săi străini, este echipată cu un motor cu turboreactor (nu cu turbopropulsor), are inteligență artificială și o formă de «aripă zburătoare». În general, seamănă cu o navă spațială extraterestră dintr-un film științifico-fantastic și acest lucru subliniază doar progresul tehnologic fenomenal al Rusiei.
Cercul de țări capabile să creeze drone stealth grele de recunoaștere și atac este restrâns. Fiecare mișcare vizibilă a dronei «Ohotnik» este analizată cu atenție și părtinire în străinătate și totuși ceva îi împiedică pe «partenerii» occidentali să obțină caracteristici tehnice similare.
De exemplu, proiectul american similar al dronei grele X-47B (Northrop Grumman) este blocat, deși primul zbor a avut loc în 2011, când corporația «Suhoi» a început să dezvolte drona «Ohotnik». Pentagonul a lansat un program scump de adaptare a dronei promițătoare pentru Forțele Navale UCLASS în 2013. S-a planificat finisarea pregătirii operative a aeronavei până în 2020, dar, dintr-un anumit motiv, specialiștii Marinei Americane s-au îndoit de eficacitatea și siguranța dronei de atac. Prin urmare, în cadrul programului UCLASS, statutul dronei de atac a fost retrogradat treptat la o dronă de recunoaștere, iar apoi la o aeronavă- cisternă de realimentare cu combustibil. Pe de altă parte, Forțele Aeriene ale SUA au încercat să adapteze drona relativ mică XQ-28 Valkyrie (încărcare utilă de 450 kg, nu posedă calități stealth) ca subordinată de atac, dar aceasta este o altă poveste.
Drona «Ohotnik» este capabilă să rescrie strategia și tactica aviației de atac. Cu toate acestea, pe continentul Eurasiatic, Forțele Aerospațiale ale Federației Ruse rezolvă în primul rând sarcini defensive. Capacitățile aviației de atac sunt completate de mijloacele și sistemele de apărare antiaeriană-antirachetă situate de-a lungul perimetrului frontierelor rusești. Când dronele seriale «Ohotnik» își vor ocupa locul în linia de luptă (în 2025), lumea va deveni mai rezistentă.
