CCR respinge o sesizare de maximă importanță – care ar fi schimbat Justiția!

© Inquam Photos / George CalinCurtea Constituțională a României, CCR
Curtea Constituțională a României, CCR - Sputnik Moldova-România, 1920, 09.02.2021
Abonare
Acum puțin timp, Curtea Constituțională a României a respins o sesizare a Avocatului Poporului cu privire la completele de judecată – așteptată cu sufletul la gură

BUCUREȘTI, 9 feb – Sputnik. O veste cade ca un trăsnet: , Curtea Constituțională a României a respins  sesizarea Avocatului Poporului cu privire la constituirea completelor specializate de judecată.

Decizia ar fi fost luată cu unanimitate de voturi.

Într-o intervenție la Antena 3, cunoscutul avocat Toni Neacșu explicase că dacă s-ar fi admis integral sesizare ar fi fost ”un cutremur foarte mare”.

”Toate completele colegiale, formate din doi judecători sau mai mulți, de la toate instanțele din România, ar trebui reorganizate”, a spus Neacșu. ”Acest lucru ar presupune reluarea tuturor dosarelor în care există 2,3..5 judecători”.

Neacșu, fost membru CSM, a spus că e vorba atât de instanțele obișnuite, judecătorii, tribunale, curți de apel, cât și de completele de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

”Nu numai pentru justițiabili, dar și pentru sistemul judiciar în sine, vorbim de foarte multe dosare care se vor relua de la zero, va exista o perioadă de suspendare până când completele vor fi repartizate, așa cum se invocă în această excepție”, a spus Neacșu, subliniind că ”abia după ce se vor forma, în mod aleatoriu, abia atunci se vor relua toate aceste dosare”.

***

Avocatul Poporului a arătat în sesizare că, examinând prevederile legale invocate, care stabilesc atribuţia colegiilor de conducere (a ÎCCJ şi a celorlalte instanţe de judecată) de a reglementa compunerea completelor de judecată, prin raportare la considerentele Deciziilor nr.68512018 şi nr. 41712019 ale CCR, constatăm că acestea contravin prevederilor art. 2l alin. (3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanţei judecătoreşti, a art. 73 alin. (3) lit.l) teza a II-a şi art. 126 alin. ( I ) şi alin. (4) din Constituţie.

Potrivit acestor prevederi, organizarea şi funcţionarea CSM, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi, ”respectiv 'Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege', iar, 'Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică', precum şi celor ale art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale”, se arată în sesizarea Avocatului Poporului.

”Or, modul de desemnare a membrilor completelor ţine tocmai de aplicarea normelor procedurale. Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu poate prelua atribuţii jurisdicţionale din chiar sfera de competenţă primară a puterii judecătoreşti”, scria Avocatul Poporului.
Fluxul de știri
0