BUCUREȘTI, 8 iul – Sputnik. Nu știu care vor fi repercusiunile împotriva fostului premier după publicarea textului ”Lumea în care trăim…”, pe blogul personal.
Este o analiză și o dezvăluire în același timp, care cuprinde succint și precis etapele evoluției noului fel de face ”război” și de a manipula.
Adrian Năstase începe direct – ”s-a spus că în anul 1989 s-a încheiat Războiul rece”. Probabil, spune fostul premier, ”că acest lucru este adevărat pentru principalul conflict ideologic. Poate ca a fost și o speranță”.
”Filmele americane din acei ani erau construite pe ideea unei cooperări americano-sovietice împotriva unor amenințări teroriste de pe Glob sau din spațiu”, aduce aminte Năstase, punctând un aspect important: sper deosebire de marele jucător de peste ocean, ”Occidentul nu era pregătit pentru prăbușirea sistemului comunist”.
Așa încât, ”după perioada de efuziune, au reapărut crize de tot felul - cu miză geostrategică”.
Altfel spus, ”nu mai era vorba, în primul rând, de frontiere ci de organizarea politica a aliaților și a adversarilor” sau, pe scurt, ”de poziția și de atitudinea guvernelor”.
Și iată cum apare schimbarea: ”Nu mai era nevoie de invazii de trupe ci de influență”.
De atunci, ”războaiele informaționale se derulează acum cu tot mai multa intensitate” – și atenție: ”Cu scopuri politice, economice, umanitare”.
Această noua fază de confruntare s-a numit „război hibrid”, explică Năstase, subliniind un aspect foarte important: ”Distincția clasică între război și pace NU mai este atât de evidentă”.
”Spațiul cibernetic este locul ideal pentru războiul hibrid”, scrie Năstase, arătând că așa numitele ”Fabrici de troli” și ”hackerii” au devenit ”noile armate pe Internet”.
Năstase spune că ținta acestor ”noi armate” nu mai este ”influențarea elitelor conducătoare prin agenți/spioni ci clasa de mijloc, alegătorii”. Sunt vizate ”preferințele comerciale sau opțiunile politice - din interiorul sau din afara țării”.
”Acesta este Marele Joc. Nu mai ai nevoie de spioni pentru a afla ce vor să facă liderii națiunilor dacă poți, prin presiuni de tot felul, să le influențezi numirea sau deciziile”, punctează Adrian Năstase. ”Fake news-ul este forma noua a ceea ce în război însemna „deception”.
Și, atenție, pentru că recunoaștem ce se petrece și la noi: ”Crearea de identități false, chemarea la „flash-moburi” înseamnă manipularea frustrărilor oamenilor de rând”. Subvenționarea unor ONG-uri poate ajuta la crearea lobby-ului necesar pentru o anumită cauză”.
Fostul premier atrage atenția că rețelele de socializare ”pot crea stări de spirit, pot declanșa manifestări de stradă”.
Din nou atenție, pentru că Adrian Năstase spune ceea ce nimeni din prim planul politic nu are curajul să recunoască:
”Uneori, ele (rețelele, armatele online, n.n.) au ca obiectiv o schimbare politică și pot fi sprijinite din exterior. „Primăvara arabă”, „Revoluțiile portocalii” din Georgia sau Ucraina sau cele, poate mai puțin evidente, din România (2004, 2014, 2019) sunt câteva exemple dar, în momentul de față, acest tip de metode sunt folosite chiar pe terenul țărilor care le-au inițiat (marșurile și demonstrațiile din SUA – BLM, Capitoliu etc. sau demonstrațiile pro- Navalnîi, trimis în Rusia pentru a provoca astfel de manifestări).
Deci, rețineți și acest fluierat în ”biserica” democrației occidentale: ”Navalnîi, trimis în Rusia pentru a provoca manifestări”.
”Acuzațiile de influență externă din campaniile prezidențiale cu miză au marcat viața politică americană și în 2016 și în 2020”, continuă Năstase dezvăluirea, punctând că ”Cyber-hackingul a avut rolul de a difuza pe internet emailuri confidențiale pentru influența opinia publică (pe modelul clasic al campaniilor negative)”.
Adrian Năstase sare la etapa superioară: conducătorii aparent aleși de popor. ”Este evident, relația strategică dintre marile puteri depinde de profilul conducătorilor aleși în țările respective. Acest lucru este și mai important în condițiile în care vor apare noi crize la nivel global, la nivel regional sau la nivel național”.
”Important în aceste acțiuni este să declanșezi mecanismele de ură în societate, să creezi dezbinare”, scrie Năstase – un nou aspect pe care îl recunoaștem din propria experiență.
Ironic, Adrian Năstase încheie chiar cu idee că ”Unii vor spune poate ca România a fost și este în afara acestui „război” informațional”.
”Nu împărtășesc aceasta opinie. Pentru rațiuni geostrategice, țara noastră a fost și este vizată de astfel de operațiuni. Modalitățile au fost diferite. La început prin „condiționalități democratice”, „drepturile omului”, „drepturile minorităților”, apoi prin impunerea unor profile de lideri convenabili”.
Fără comentarii! Este poate cea mai clară recunoaștere a întregului fenomen de preluare a puterii în România de către grupuri de putere din spațiul nord-atlantic. Ah, nu pronunță Adrian Năstase acronimul NATO?... Mai era nevoie? Conciziunea și precizia mesajului lui Adrian Năstase sunt excepționale.
***
Coincidență - Adrian Năstase a scris textul cu o zi sau numai cu câteva ore înainte de decesul unui dintre marii actori a filmului schimbării lumii, de la sfârșitul anilor 80, secretarul de stat al lui Ronald Reagan, George Shultz.
Născut pe 13 decembrie 1920 la New York, George P. Shultz a decedat pe 6 februarie 2021, la vârsta de 100 de ani. A fost Secretar de Stat al SUA între 1982 și 1989, fiind, alături de Ronald Reagan, încheierii Războiul Rece – din partea americană, desigur. De fapt, experimentatul om politic a fost cel care a făcut demersurile și chiar presiunile asupra președintelui republican pentru a-l apropia pe aceste de liderul sovietic, Mihai Gorbaciov.
Din păcate, amintirea lui George Shultz este umbrită de rolul său fundamental în elaborarea uneia dintre cele mai nefaste doctrine americane, aceea a ”războiului preventiv”, elaborată sub controversatul președinte G.W. Bush.
