BUCUREȘTI, 21 ian – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Victimele sârbe ale agresiunii militare NATO din 1999 asupra Belgradului și altor zone din fosta Iugoslavie au înaintat ieri procese împotriva alianței pentru utilizarea muniției cu uraniu sărăcit în timpul atacurilor aeriene.
Srdjan Aleksic, avocatul care conduce echipa de experți juridici, a declarat pentru Sputnik International că a adunat timp de câțiva ai cazuri cu dovezi materiale clare, iar procesele deschise împotriva NATO, ca persoană juridică, vor fi intentate în numele victimelor agresiunii.
Avocatul Aleksic a explicat că a inițiat cinci acțiuni în instanțele superioare din orașele Belgrad, Novi Sad, Kragujevac, Nis și Vranje.
”Victimele sunt persoane fizice - soldați decedați și bolnavi și ofițeri de poliție din Republica Federală Iugoslavia, care se aflau în Kosovo în 1999. În prima etapă, dorim ca acestea să fie cazuri identice”, a spus Aleksic, preluând experiența cazuri în depuse în instanțe de soldații italieni afectați de radiații.
Mai concret, acțiunile în instanță au avut în vedere și cazul soldaților din Europa de Vest, mai ales italieni, care au fost supuși unor doze mari de radiații în timp ce serveau în NATO, în apropierea munițiilor radioactive și a locului în care au fost folosite.
În Italia au avut loc asemenea procese, în cazul mai multor militari italieni afectați de radiații, iar din această cauză Aleksic este asistat de avocatul italian Angelo Fiore Tartaglia, care a reprezentat cu succes interesele armatei italiene în speța similară.
”Are 181 de hotărâri judecătorești, care au intrat deja în vigoare în Europa, va fi membru al echipei mele de experți juridici”, spune Aleksic. ”Avem peste 3.000 de pagini de probatoriu, inclusiv verdicte, avize ale experților, materiale ale unei comisii guvernamentale italiene speciale - am adunat suficiente dovezi ”.
Ca un cuantum al despăgubirilor, avocatul caută să câștige despăgubiri în valoare de cel puțin 300.000 de euro pentru fiecare dintre victimele sârbe.
Următorul pas, după ce Curtea Superioară din Belgrad va da câștig de cauză, va fi trimiterea unei notificări oficiale la sediul NATO, în termen de șase luni. Alianța va trebui să răspundă în termen de 30 de zile.
Reamintim că agresiunea NATO s-a derulat în perioada 24 martie - 10 iunie 1999, în cele 78 de zile au fost lansate 25.000 de lovituri aeriene asupra Serbiei.
Pilotul român Ioan Alexandru Pricop a publicat o analiză pe baza mărturiilor și relatărilor, dar și folosind date din surse militare - ”În seara de 24 martie 1999, fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, NATO a lansat cea mai mare operațiune militară din istoria sa: Operațiunea Forțele Aliate”.
3500 de aeronave, inclusiv elicoptere de luptă, 1200 avioane de vânătoare NATO împreună cu mii de rachete Tomahawk au atacat mii de ținte din întreaga Serbie. ”Au fost lovite pe rând: obiectivele militare apoi infrastructura și obiectivele civile”, scrie autorul.
Și, atenție – ”Peste 200 de tone de combustibil nuclear au fost aruncate peste Serbia în urma bombardamentelor efectuate cu bombe cu uraniu sărăcit, unele zone din Serbia nefiind locuite nici în ziua de azi (2014, n.n.) din cauza gradului ridicat al radioactivității”.
”Timp de 78 de zile Serbia a fost bombardată de NATO. În raiduri au fost implicate 3500 de aeronave euroatlantice (inclusiv elicoptere de luptă), venind în valuri de 1200 de aeronave. Atacurile au fost sprijinite de trei mari portavioane, 6 submarine de atac dotate inclusiv cu armament atomic, 2 crucișătoare, 7 distrugătoare, 13 fregate. Numai în Marea Mediterană se aflau 4 nave amfibii de război având peste 10.000 de pușcași marini la bord”.
Autorul amintește că bombardamentele au lovit întreaga țară, paralizând-o. ”Au fost executate peste 25.000 de lovituri aeriene și au fost neutralizate la sol 995 de obiective. Peste 3000 de rachete de croazieră au lovit teritoriul statului iugoslav”.
Președintele sârb, Aleksandar Vucic, a declarat că utilizarea armelor cu uraniu sărăcit în timpul operațiunii NATO stă la baza creșterii numărului de pacienți cu cancer în țara balcanică.
Belgradul a înființat o comisie specială pentru a investiga consecințele bombardamentelor NATO din 1999 asupra mediului și sănătății sârbilor.
Autoritățile sârbe spun că aproximativ 2.500 de persoane, inclusiv 89 de copii, au fost uciși și aproximativ 12.500 de persoane au fost rănite în bombardamente. Potrivit diverselor surse, daunele materiale sunt evaluate între 30 și 100 de miliarde de dolari.
Așa cum menționam, operațiunea militară poate fi considerată o agresiune, pentru că a fost efectuată fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU și numai pe baza afirmațiilor țărilor occidentale conform cărora autoritățile iugoslave ar fi efectuat operațiuni de epurare etnică, provocând o ”catastrofă umanitară”.
Desigur, în cazul epurărilor etnice împotriva sârbilor din Croația nu s-a luat o atitudine atât de fermă.
Precizăm că România NU era membru NATO în perioada atacării Iugoslaviei, dar a permis survolul teritoriului de către aviația nord atlantică.
Președintele sârb, Aleksandar Vucic, a declarat că utilizarea armelor cu uraniu sărăcit în timpul operațiunii NATO stă la baza creșterii numărului de pacienți cu cancer în țara balcanică. Mai mult, Belgradul a declarat că a creat o comisie specială pentru a investiga consecințele bombardamentelor NATO din 1999 asupra mediului și sănătății sârbilor.
