BUCUREŞTI, 13 ian – Sputnik. Paginile neredactate din raportul avocatului special al SUA Robert Mueller asupra presupusei ingerințe rusești în alegerile prezidențiale din 2016 dezvăluie că fostul director al FBI avea dovezi „insuficiente” pentru a-l pune sub acuzare pe Julian Assange și WikiLeaks pe motiv că ar fi făcut parte din vreo conspirație, fie cu campania lui Donald Trump, fie cu statul rus.
Această constatare, dezvăluită abia în ajunul alegerilor prezidențiale din SUA, pe 2 noiembrie 2020, a rămas în mare parte neacoperită de presa mainstream; ca să nu mai spunem de faptul că reputația lui Assange a fost afectată în urma acuzației repetate că l-ar fi „ajutat pe Trump să fie ales”.
Biroul lui Mueller „nu a produs suficiente dovezi admisibile care să arate că WikiLeaks știa sau că a închis ochii în mod intenționat” față de orice presupusă acţiune de hacking din partea unor actori de stat străini, ruși sau de altă naţionalitate, potrivit raportului, citat de Sputnik News.
The new material includes an explanation of Special Counsel Mueller's decision not to charge Roger Stone, Julian Assange, or Wikileaks with "computer-intrusion conspiracy" offenses. pic.twitter.com/4hoE9e5TN5
— EPIC (@EPICprivacy) November 2, 2020
Mueller descrie în concluzie dificultatea avută în stabilirea unui caz prima facia împotriva lui Assange și WikiLeaks.
Mueller citează, de asemenea, „chestiuni constituționale” care oferă o barieră în calea urmăririi penale a WikiLeaks. Primul amendament din Constituția SUA „protejează publicarea de către o parte a unor comunicări interceptate ilegal cu privire la o chestiune de interes public, chiar și în cazul în care părțile care au publicat au ştiut sau au avut motive să știe despre natura ilegală a interceptărilor”, a explicat Mueller.
Assange și WikiLeaks au susținut în mod repetat că e-mailurile DNC nu le-au fost furnizate de către vreun actor de stat încă de când au apărut acuzațiile în 2016 că ele ar fi venit din Rusia.
Aceste pagini noi neredactate nu au avut parte de aceleaşi discuții şi diseminare în presa principală în comparație cu relatările repetate despre presupusa „conspirație” pentru amestecul în alegerile din 2016 „pusă la cale” de o presupusă legătură între WikiLeaks, Trump şi Rusia. Deși nu a fost prezentată nicio dovadă care să justifice aceste afirmații, amploarea pe care a avut-o repetarea acestor afirmaţii nu numai că au condus la delegitimarea organizației - care are până în prezent un istoric de publicare a unor informații veridice -, precum şi a editorului său Assange.
De asemenea, dezvăluirile raportului explică de ce niciuna dintre acuzațiile actuale aduse împotriva lui Assange de către Departamentul de Justiție nu are legătură cu presupusa piratare a serverelor DNC în 2016 și se concentrează în schimb asupra rolului său în obținerea și publicarea unor documente clasificate care dezvăluie crime de război și a alte infracțiuni din 2009 până în 2011.
Assange rămâne încarcerat la închisoarea Belmarsh, judecătorul refuzând extrădarea acestuia din motive de sănătate și având în vedere riscul „substanțial” de sinucidere în cazul în care ar fi trimis în Statele Unite. Se pare că apărarea pregătește o posibilă contestație, la Înalta Curte, a deciziei judecătorului de a refuza cauțiunea.
