Rusia
Despre Rusia, declarațiile lui Vladimir Putin, Serghei Lavrov, relațiile Rusiei cu alte state, cu SUA, UE, NATO, România, Moldova, armament, conflicte, relații bilaterale, economice, livrări de gaz

2020: "Furtuna perfectă" pe piața mondială a gazelor naturale

© Sputnik / Ilya Pitalev / Accesați arhiva multimediaGazprom
Gazprom - Sputnik Moldova-România
Abonare
Cum a influențat piața energetică mondială pandemia de coronavirus? Iată ce spune Igor Iușkov, care este expert la Universitatea Financiară pe lângă guvernul Federației Ruse, analist de frunte la Fondul Național de Securitate Energetică, într-o analiză pentru Sputnik.

2020 a fost un test pentru întreaga omenire. El a avut un impact negativ asupra situației din mai multe industrii și sfere ale vieții, inclusiv în sectorul energetic. Nu numai coronavirusul, ci și multe alte cauze, pe care situația COVID-19 le-a exacerbat, au dus la fluctuații masive pe piețele energetice mondiale.

Exploatarea zăcămintelor de petrol - Sputnik Moldova-România
Rusia
Rusia vrea să furnizeze petrol Indiei pentru decenii

Covid, tranzit, prețurile la gaz și la petrol

Situația de pe piața europeană a gazelor naturale a fost extrem de dificilă pe parcursul a aproape întregului an 2020. Pentru cumpărători, anul curent se va întipări în memorie ca o lingură de miere într-un butoi cu probleme covid. Problema constă în faptul că, în 2020, prețurile la gaz pe piața spot europeană au scăzut în anumite momente până la 40-50 $ pe o mie de metri cubi și, în general, s-au menținut la mai puțin de 100 $ pe o mie de metri cubi, deși statistica medie finală o vom vedea doar la începutul anului 2021. Mai mult, epidemia de coronavirus nu a fost principalul factor din spatele scăderii prețurilor. Condițiile prealabile au fost stabilite încă în 2019, când companiile europene și «Gazpromul» rusesc au pompat volume mari în instalațiile subterane de stocare a gazelor naturale, așteptându-se că, de la 1 ianuarie 2020, tranzitul de gaze prin Ucraina va fi sistat. Probabilitatea ajungerii la o înțelegere cu Kievul, în legătură cu noul acord de tranzit, era foarte mică. Iar «Nord Stream – 2», la fel ca și extensia balcanică a «TurkStream», până la 1 ianuarie era imposibil de completat.

Chiar și dacă Statele Unite nu ar fi impus sancțiuni, oricum în iarna anului 2020 aceste conducte de gaz nu ar fi fost lansate din cauza întârzierilor la etapa de aprobare a proiectului. Drept urmare, atât consumatorii, cât și «Gazpromul» au sperat că gazul provenit din instalațiile subterane europene de stocare a gazelor naturale va înlocui tranzitul gazului prin Ucraina. Dar acordul de tranzit a fost semnat. Cu toate acestea, iarna s-a dovedit a fi caldă, ceea ce a redus consumul zilnic de gaz în Europa. Ca urmare, europenii au ieșit din sezonul de încălzire cu capacitățile de stocare a gazului practic complete. Și tot pe parcursul anului 2020, consumatorii europeni au cumpărat mult mai puțin gaz pentru iarna 2020-21.

Al doilea factor important, care a afectat prețurile, a fost surplusul de gaz natural lichefiat (GNL). În 2019, a fost stabilit un record mondial pentru cantitatea de fabrici de producere a GNL date în exploatare. Chiar și într-o situație normală în economia globală, o creștere atât de semnificativă din partea producătorilor de GNL ar fi «digerată» de lume timp de câțiva ani, până când creșterea consumului ar ajunge din urmă volumul capacităților de producție de gaz natural lichefiat.

Situația de pe piața europeană a fost agravată de iarna călduroasă din Asia, din cauza căreia prețurile gazelor naturale din regiune au scăzut. În aceste condiții, mulți furnizori de GNL au preferat să-și redirecționeze navele transportatoare de gaze către Europa, agravând astfel surplusul de oferte deja existent acolo.

«Vișina de pe tort» a devenit coronavirusul. Inițial, el s-a răspândit în principal în China, unde autoritățile au luptat împotriva lui prin adoptarea măsurilor standard: restricționarea circulației persoanelor pentru a opri răspândirea bolii. Datorită reducerii activității industriale, consumul de resurse energetice, inclusiv gazul, a scăzut, ceea ce a scăzut prețurile mai întâi pe piețele asiatice, iar apoi și în Europa (din cauza unui surplus de GNL). În Europa, doar o mică parte din scăderea consumului de gaz s-a datorat reducerii producției industriale, dar totuși lockdown-ul și-a adus aportul.

Нефть - Sputnik Moldova-România
Rusia
Rusia, al doilea cel mai mare producător de petrol din lume

«Gasprom» în Europa, Turcia și China

Pe tot parcursul anului 2020, «Gazprom», exportatorul monopol de gaze prin conducte din Rusia, a suferit alternativ de două probleme: scăderea volumelor de export și a prețurilor de vânzare. De la începutul anului până în septembrie, compania a întâmpinat dificultăți în vânzarea gazului. În prima jumătate a anului, «Gazprom» a redus exportul de gaze naturale cu 18% – la 78,9 miliarde de metri cubi față de 96,4 miliarde de metri cubi un an mai devreme.

Mai mult, exporturile de gaze naturale în Europa din Rusia au scăzut chiar mai mult decât din alte țări-furnizoare. Acest lucru se datorează particularității de stabilire a prețurilor în contractele încheiate pe termen lung cu «Gazprom». În multe contracte, prețul gazului depinde de prețul petrolului, cu un decalaj, de obicei, de șase luni. Adică, cunoscând prețul actual al petrolului, se poate determina cu exactitate cât va costa gazul conform unui astfel de contract peste șase luni. Respectiv, în prima jumătate a anului 2020, prețul gazului rusesc, în baza contractelor legate de petrol, a fost determinat reieșind din costul unui baril la sfârșitul anului 2019. Și întrucât petrolul atunci era relativ scump – 60-70$ pe baril – și gazul era, de asemenea, mai scump decât pe piața spot. În consecință, consumatorii au preferat să cumpere gaze naturale mai ieftine, reducând achizițiile de la «Gazprom».

Toamna, situația s-a schimbat: prețurile la gazul rusesc au scăzut semnificativ, dat fiind faptul că au început să fie afectate de scăderea prețurilor la petrol din perioada martie-aprilie 2020. Iar gazul rusesc ieftinit a început să fie cumpărat în Europa.

Separat, ar trebui de vorbit despre aprovizionarea Turciei cu gaz rusesc. Vânzările «Gazpromului» aici s-au prăbușit mult mai mult decât în ​​alte țări: în prima jumătate a anului, livrările au scăzut de 1,7 ori față de aceeași perioadă a anului trecut. Iar vara, «Gazprom», de pe primul său loc obișnuit în vânzările de gaze Turciei, a devenit un outsider. Acest lucru s-a întâmplat din mai multe motive. În primul rând, cu companiile turcești, «Gazprom» are în principal contractele menționate mai sus, legate de prețul petrolului. Prin urmare, gazul rusesc a cedat luptei de preț aici furnizorilor de GNL.

În al doilea rând, în 2020, mai multor importatori simultan, inclusiv celei mai mari companii de stat Botas, le expiră contractele cu «Gazprom». Prin urmare, partenerii turci au încercat să exercite presiuni asupra concernului rus, prin negocierea unui preț scăzut pentru perioada următoare. Ei au demonstrat, în toate modurile posibile, că nu au nevoie de gaz rusesc, așa că «Gazpromul» va trebui să acorde reduceri substanțiale pentru ca noile contracte să fie, în general, semnate.

În al treilea rând, începând cu 2019, Turcia importă gaz azer prin noul gazoduct TANAP, care a intensificat concurența. Și, în cele din urmă, conducerea politică a Turciei încurajează respingerea anume a gazului rusesc, întrucât Turcia și Rusia diferă în păreri în ceea ce privește soarta ulterioară a Siriei, Libiei și a problemelor din Nagorno-Karabah.

Работа нефтяных станков - качалок - Sputnik Moldova-România
Economie
SUA au cumpărat cantități imense de petrol din Rusia

O situație instabilă a fost observată și în furnizarea de gaze rusești Chinei, prin intermediul gazoductului «Puterea Siberiei», deschis în decembrie 2019. La începutul anului, în unele mass-media au apărut informații precum că «Gazpromul» are mari probleme cu dezvoltarea zăcămintelor Chayandinskoye și Kovykta, care reprezintă baza de resurse pentru «Puterea Siberiei». Conform contractului, în 2020, «Gazprom» trebuie să furnizeze Chinei 5 miliarde de metri cubi, iar pe 4,25 miliarde de metri cubi se aplică condiția «take-or-pay». Iar pentru prima jumătate a anului, concernul a vândut Chinei doar 1,57 miliarde de metri cubi. Dar restanța a fost cauzată nu de problemele legate de producția de gaz, ci de comportamentul cumpărătorului. Contractul dintre «Gazprom» și CNPC are legătura petrolieră menționată anterior. De aceea, compania chineză a cumpărat, pentru cea mai mare parte a anului, GNL, care este mai ieftin decât gazul rusesc. Iar, când toamna materiile prime rusești au devenit mai ieftine, CNPC a început să crească rapid volumul importurilor prin «Puterea Siberiei». «Gazprom» a raportat chiar că, pe 29, 30, 31 decembrie, aprovizionările vor depăși obligațiile contractuale cu 66,7%, 73,6% și 80,6% respectiv. Prin urmare, trebuie să așteptăm statistica finală a anului curent pentru a putea înțelege dacă părțile au îndeplinit condițiile primului an de contract. Dar șansele unui final fericit sunt mari.

2021 va fi, de asemenea, un an dificil pentru producătorii de gaze. Supraoferta și concurența acerbă pe piețele gazelor naturale vor continua.  Cu toate acestea, o astfel de secvență de evenimente ca în 2020 nu se va mai întâmpla.

Fluxul de știri
0