BUCUREȘTI, 6 nov – Sputnik. Pentru România, cel mai important eveniment al zilei de ieri nu s-a petrecut la Washington, nici la Cotroceni sau la Palatul Victoria – ci la Bruxelles. Din păcate, lumea nu-i dă importanță, dar asta s-ar putea să ne coste.
Este vorba de acordul provizoriu de la nivelul Parlamentului European privind condiţionarea acordării fondurilor europene de ”respectarea statului de drept”.
O decizie care supune statele unui judecați controversate – și mai ales care NU are legătură cu tratatele europene! O condiționare impusă dincolo de prevederile aderării.
În aceste condiții, unele state – mereu aceleași, cele din Grupul de la Visegrád! - s-au opus, în timp ce România a făcut sluj în fața Bruxelles-ului, fie prin tăcere, ca cei din PSD, fie prin susținere lingușitoare, precum cei din grupul liberal – popular, un exemplu fiind în acest sens declarațiile ridicole ale lui Rareș Bogdan.
O notă aparte o face europarlamentarul PSD/PPU-sl Carmen Avram, care a făcut o demonstrație de atitudine conștientă în Parlamentul European și a explicat, la DC NEWS, care sunt marile probleme ale acestui acord de condiționare și, mai ales, cum poate fi folosit el împotriva României.
Sau, mai concret, cum poate fi folosit el pentru manipularea politicii interne din România.
Iată câteva fragmente din interviul pe care îl puteți citi integral pe DCNews.
În primul rând, Carmen Avram arată că ”s-au dus negocieri crunte, dar s-a ajuns la un acord”, cu toată opoziția Poloniei şi Ungariei care ”sunt total împotriva acestei condiţionalităţi”
Concret, acordul înseamnă că ”dacă un stat din UE nu respectă statul de drept, nu primeşte banii”, spune Carmen Avram, precizând că e vorba ”şi de fondul de salvare după pandemie, acei 750 de miliarde de euro”.
Europarlamentarul român spune însă că acordul are în față trei mari probleme:
Prima problemă: ”Această chestiune ar trebui să existe în tratatele europene, ori ea nu există - să condiţionezi acordarea de bani europeni de orice”.
Prin urmare, spune Carmen Avram, ”ar fi trebuit schimbate tratatele, pentru că nu este prevăzut nicăieri că nu poţi acorda bani europeni unui stat care contribuie la bugetul european în fiecare an”.
”România, de exemplu, urmează să trimită 20 de miliarde de euro pentru următorii 7 ani”, amintește Carmen Avram, iar întrebarea este ”cum îi refuzi unei ţări finanţare europeană, în condiţiile în care ea contribuie la bugetul UE?”.
A doua problemă: ”NU se ştie cine evaluează asta” și nici ”nu prea ai cum să evaluezi un stat, atâta vreme cât din 27 de state membre există peste 20 de sisteme de legi diferite”, spune europarlamentarul.
”Deci Polonia are un sistem de legi şi le aplică ad-literam - dacă Austriei, Germaniei sau Olandei i se pare că Polonia încalcă statul de drept, ar însemna că trebuie să se bazeze pe sistemul legislativ din Polonia, nu din altă ţară”, spune reputata teleastă, subliniind că ”Problema e cine evaluează şi pe baza a ce!”.
A treia problemă e și mai gravă – și o intuim din ceea ce s-a petrecut la noi: posibilitatea de ”folosire a acestei condiţionalităţi pentru a duce o luptă politică internă şi pentru a dărâma un Guvern”.
Atenție la ce dezvăluie Carmen Avram: ”La Bruxelles există foarte mulţi oameni, poate toţi, care fac jocuri pentru a se răzbuna pe liderul din ţara lor, care este dintr-o formaţiune rivală”.
”Am observat asta şi la votul pentru Politica Agricolă Comună - au fost oameni care au votat împotrivă pentru a-i face rău liderului de acasă”, spune Carmen Avram, menționând că ”sunt multe exemple care pot fi date”.
Ei bine, aici apare și ceea ce Carmen Avram vede ca o potențială ”armă” care ar putea fi folosită împotriva României – de fapt, a unui Guvern care nu convine grupului de putere de la Bruxelles.
Atenție: ”Nu ştie nimeni dacă există cineva care să privească cu atenţie la acuzaţiile eventuale care se vor face împotriva unui stat, iar acel cineva să fie suficient de obiectiv pentru a decide dacă statul acuzat este chiar vinovat - în România, cred că această armă va fi folosită”.
Folosită… de cine? ”În general de către cine a mai folosit-o”, spune Carmen Avram.
De exemplu, nu de PSD, despre care Carmen Avram afirmă că ”noi, în PE, am fi putut spune anul ăsta multe lucruri împotriva Guvernului, dar nu am făcut-o niciodată, nici un europarlamentar socialist român nu s-a plâns la Bruxelles de declaraţii făcute la Bucureşti, care încălcau evident Constituţia şi, culmea, statul de drept”.
”Nu cred că PSD va folosi vreodată această armă împotriva liberalilor, pentru că pentru PSD e clară situaţia - dau în liberali, dau în ţara mea!”, spune Carmen Avram.
În schimb, dinspre liberali sau progresiștii lui Cioloș, nu e nici un dubiu! ”Nu se ține minte cine a fost la guvernare când trei ani de zile s-a vorbit despre România cât e de coruptă”, apune Carmen Avram.
În concluzie – ”Arma asta va fi folosită DACĂ la putere va fi altcineva decât cei care au mai folosit-o şi în trecut” – sau, așa cum menționam, dacă vor fi cei pe care Bruxelles nu-i dorește!
Să ne amintim de declarația istorică de la Zagreb, în care liderul PNL, actual premier, Ludovic Orban, își manifesta devotamentul față de gruparea Populară, arătând că a ”dărâmat guvernul României” pentru ca popularii de la Bruxelles să pună mâna pe Comisia Europeană.
”De asta mi se pare laxă decizia - trebuie luate măsuri ca această condiţionalitate să nu fie folosită abuziv şi ca aceste plângeri să fie analizate cu mare atenţie”, a conchis Carmen Avram, poate singurul europarlamentar român capabil să spună coerent lucrurilor pe nume!
