MOSCOVA, 30 oct – Sputnik, Aleksandr Sobko. Situația curentă și prognozele legate de producția de petrol în SUA continuă să fie o temă actuală pentru observații. Cea mai mare a acestei producții revine petrolului de șist, care cu mici rezerve (inertia, starea financiară a companiilor), reprezintă un factor flexibil de echilibrare a pieței mondiale a petrolului.
Tabloul general, publicat în rapoartele săptămânale ale Ministerului Energiei din SUA, este clar: o cădere bruscă, în decurs a trei luni, de la indicatorii maximi de 13 milioane de barili pe zi, până la 10,5 milioane (adică, cu 20 la sută). În continuare, se observă niște fluctuații semnificative în jurul acestui indicator (plus/minus o jumătate de milion de barili), determinate inclusiv de sezonul uraganelor – pentru că această statistică generală ia în calcul nu doar producția de șist și restul producției de pe uscat, dar și a extracției maritime, din Golful Mexic. Potrivit ultimelor cifre, producția totală în SUA s-a prăbușit chiar sub 10 milioane de barili pe zi, însă, reiterăm, datele săptămânale sunt actualizate adesea, așa că e vorba mai curând de ilustrarea unei tendințe generale.
Ce e mai departe? Un indicator tradițional principal al producției se consideră numărul de platforme active. Aici, la fel, observăm o scădere bruscă după evenimentele din martie, de la 682 la un punct maxim în martie, până la un punct minim de 172 de unități în august, după care a avut loc o restabilire lentă până la 205 în prezent. Platformele de foraj au scăzut de trei ori, iar producția sa redus cu 20 la sută. Nu există nicio contradicție între aceste cifre: în primul rând, nu toată producția este de șist, iar în al doilea rând, există o inerție.
Un factor important, care influențează producția, sunt așa-numitele sonde nefinalizate, care sunt forate, însă nu a fost efectuată fracturarea hidraulică. E vorba de 7,7 mii de sonde, un număr destul de mare (comparativ cu cele 200 cu foraj), pe care, dacă vor avea loc fracturări hidraulice, ar putea menține nivelul producției chiar în condițiile unui nivel scăzut al forajului. În ultimul an, cantitatea sondelor nefinalizate nu s-a schimbat semnificativ, adică nu putem vorbi despre faptul că activarea unor astfel de sonde a contribuit în trecut la menținerea nivelul producției, în contextul diminuării producției de foraj. Acum numărul sondelor nefinalizare scade lent, și, cel mai important, în ultima sa prognoză Ministerul Energiei din SUA indică direct: acum acestea reprezintă o rezervă pentru menținerea producției în contextul unui număr mic al sondelor de foraj. Apropo, pentru noiembrie această analiză prevede o nouă scădere a producției petrolului de șist în SUA.
Cu alte cuvinte, în sectorul extracțiilor de șisti există o mulțime de incertitudini, motiv pentru care organizațiile respectabile prezintă niște prognoze controversate: de la o creștere a producției totale de la 11,5-12 milioane, până la o prăbușire la 10 milioane de barili pe zi spre mijlocul anului 2021 (dacă ar fi să credem statistica săptămânală, aceasta deja a avut loc).
În același timp, deasupra tuturor acest aprecieri se află dificultățile financiare ale companilor din sfera extracțiilor de șist. Da, în scopul economisirii mijloacelor financiare, forajele se reduc, însă acest lucru presupune și o reducere a producției, prin urmare, se reduc fluxurile financiare pentru achitarea împrumuturilor. Lanțul de falimente ale companiilor mici și medii a început și continua.
Până la criză, doi mari giganți din domeniu petrolului și gazelor, ExxonMobil și Chevron, investiseră în extracțiile de șist și chiar au intrat într-o competiție. Drept urmare, s-a creat impresia că în cazul unor probleme, datoriile și companiile falimentate vor fi preluate de marile companii.
Parțial, acest lucru are loc. Recent, ConocoPhillips a anunțat despre preluarea Concho Resources cu 9,7 miliarde de dolari. În acest fel, încă un gigant petrolier american devine în același timp și un mare jucător în sfera extracției de șist. Totuși, e interesant faptul că tranzacția nu a avut loc prin intermediul banilor, ci printr-un schimb de acțiuni.
Un caz similar a avut loc la începutul lui octombrie, când Chevron a preluat Noble Energy (care, apropos, reprezintă nu doar șistul, dar și extracțiile maritime din zona Mediterană de Est).
La rândul său, companiile medii, precum Devon Energy, a procurat WPX Energy, iar Pioneer Natural Resources discută despre procurarea Parsley Energy. Alte câțiva producători de șist sunt priviți în calitate de candidați pentru cumpărarea sau preluarea de către concurenți sau companii mai mari.
Adică, avem pe față o consolidare în acest sector. Companiile se așteaptă la câștiguri din contul economiei pe proporții, alipirea unor terenuri adiacente pentru extrageri și etc. Desigur, astfel de contopiri, în special din partea celor mai mari, permit mutarea pe plan secund a poverii creditare. Inclusiv, pentru că marile companii pot contracta credite mai ieftine pentru refinanțarea datoriei.
Adică, totul se întâmplă aproximativ așa cum s-a prognozat la începutul anului acesta – supraviețuirea sectorului economic prin absorbția de către corporații transnaționale, iar pandemia doar a accelerat acest proces. Totuși, criza în sfera petrolului a provocat și un alt efect: stabilitatea financiară a companiilor, care absorb producătorii de șist, a devenit mult mai scăzută. Prin urmare, “digerarea” unor companii cu probleme va fi o sarcină complicată.
Cel mai relevant exemplu este ExxonMobil. La începutul anului cotațiile acțiunilor companiei erau de două ori mai mari decât acum, chiar dacă, spre deosebire de colegii săi europeni, nu a diminuat dividentele trimestriale. Acum dividentele trimestriale, față de cotațiile actuale (în termen de valori anuale) sunt imense în condițiile actualelor rate de 10 la sută anuale, respectiv, la începutul anului acestea au fost de două ori mai mici. E clar că prăbușirea cotațiilor de două ori în condițiile unor volume neschimbate ale dividentelor presupune un singur lucru – sporirea riscurilor și temerilor că această companie nu va putea susține în continuare același nivel de plăți și a stabilității financiare în ansamblu. O situație similară se observă și la alte mari companii.
E curios că anume ExxonMobil la începutul crizei s-a pronunțat împotriva unei reduceri coordonate a producției (atunci se discuta despre SUA), fapt care era tratat de unii observatori ca o dorință de a procura la un preț mai mic a companiilor din sfera extracției de șist. Drept urmare, compania are probleme chiar și fără achiziții suplimentare. Chiar și acestea nu sunt exluse, pentru că cei mai apropiați concurenți și-au consolidat semnificativ pozițiile în segmentul șistului în perioada crizei. Chevron, după absorbirea Noble Energy, a devenit al doilea producător al pretrolului de șist din SUA.
În esență cele mai mari corporații transnaționale și-au propus să salveze producția de șist prin ponderea lor și stabilitatea financiară. Această sarcină rămâne pe agenda, însă devine tot mai dificilă. Prin urmare, problemele disciplinei financiare revin pe prim plan, iar o creștere de dragul creșterii, precum am observat recent în sectorul șistului, e puțin probabilă.
Aici ar trebui să adăugăm că “agenda verde” a creat o presiune asupra tuturor companiilor din sectorul petrolului și gazelor, inclusiv asupra celor mai mari. Deocamdată, ar fi prea devreme să vorbim despre refuzul băncilor de a credita companiile petroliere (așa cum s-a observat mai devreme comportamentul băncilor față de sectorul cărbunelui), însă nu va fi deloc surprinzător dacă „agenda climatică”, în sumă cu preluarea producătorilor de șist, va spori povara noii datorii și pentru cele mai mari companii din domeniu.
Să rezumăm. Nu ne așteptăm la un colaps în domeniul extracțiilor de șist, însă ne-am putea aștepta ca noi proprietari ai câmpurilor de șist vor promova o disciplină financiară mai strictă, vor avea o atitudine mai responsabilă față de rentabilitatea investițiilor. În ce măsură consolidarea în acest sector va contribui la diminuarea costurilor de producție, reușind în acest fel să păstreze volumul producției la nivelul actual, vom vedea.
