BUCUREȘTI, 28 oct – Sputnik. Alegerile din SUA, mult mediatizate în România ridică o problemă cheie: care variantă de președinte ar fi mai avantajoasă pentru România?
Personal, cred că înainte de pune problema în acest fel, ar trebui să ne întrebăm dacă reprezentanții noștri au făcut ceva inteligent pentru ca vreuna dintre variante să ne fie favorabilă? Am văzut ieri exemplul lui Orban Viktor, care a mers ferm pe cartea Trump. Pe când… România? Cred că Mircea Badea are dreptate: pentru cei care sunt acum la putere și pentru rețelele care îi susțin ”președintele partenerului strategic nu a fost niciodată Trump, ci a fost George Soros”.
Dar hai să vedem și opinia celui mai important diplomat român, Adrian Năstase. Fostul premier publică o scurtă analiză după ce a citit ”numeroase analize despre dezbaterile ce au avut loc între cei doi candidați, despre mesajele lor, despre sondajele de opinie, despre metodele lor de a face campanie”.
Ori, dincolo de posibilul impact asupra vieții americanilor, ”cred că este important să evaluăm și efectul posibil al acestor alegeri asupra României”, spune Năstase sau ”Mai pe înțelesul tuturor, pentru noi este mai bine să câștige Trump sau Biden?”
”Filozofia lui Trump, atitudinea lui în abordarea problemelor globale le-am putut evalua în cei patru ani ai mandatului său”, scrie Năstase care, fără a-și propune o sinteză constată un singur aspect clar: ”în momentul de fată, SUA nu reușesc să impună o agendă convingătoare și o perspectivă pozitivă pentru lumea în care trăim”.
Sau, spune interesant Adrian Năstase – ”poate că, sub Trump, nici nu s-a dorit să se facă acest lucru”. Rămâne deschisă ideea – ”nu s-a dorit”… de către cine? De Trump, de alte structuri?...
Dar, fundamentală pentru nou este ”Ce a însemnat mandatul lui Trump pentru România?”.
”Pe partea pozitivă, o cooperare susținută în domeniul apărării și consolidarea dimensiunilor securității naționale, în condițiile în care tensiunile politice și militare se amplifică în jurul Mării Negre”, spune Năstase – omițând (voit, cred) să precizeze că ”amplificarea” vine chiar de la NATO – sau de la cei despre la care făcea aluzie anterior… cei care impun și o agendă în SUA.
În schimb, în plan economic, ”destul de puțin, dacă nu luăm în serios Autostrada Constanța/Gdansk, dublată de o cale ferată” și ”Poate și cele două unități noi de la Cernavodă, lansate ca proiect pentru a înlocui varianta chineză”, scrie cu ironei demnă de recunoscut printre rânduri, Năstase.
Atenție acum: ”Așteptată a fost numirea unui nou ambasador care să încheie linia unor ambasadori ce s-au comportat în afara regulilor diplomatice, amestecându-se, public, în chestiuni de politică internă”, scrie Năstase – comentând imediat: ”Nu s-a întâmplat așa. Nu comentez mai mult ca să nu-mi stric și mai mult relațiile cu Ambasada americană de la București…”.
În schimb, de cealaltă parte este Joe Biden. Iată cum îl vede Năstase: ”Reprezentând politica establishmentului democrat din SUA, de „condiționare democratică” pentru a obține diverse avantaje politice sau economice în statele care nu au fost capabile să-si apere interesele suverane”.
”Vă amintiți, sper figura, „dirigintei” de la Departamentul de stat – Victoria Nuland, cu lecțiile sale de morală politică”, scrie Năstase – subliniind că ”acuzele recente la adresa fiului lui Biden ne arată o caracatiță de interese la nivel internațional și o ignorare totală a „valorilor și principiilor occidentale”.
La asta se adaugă și sprijinul anunțat, printr-o scrisoare deschisă din partea unor ambasadori americani în România, ”detestați pentru pozițiile lor arogante si partizane, ceea ce adaugă și alte semne de întrebare”, scrie Năstase, care spune clar: ”Proverbul romanesc „să faci ce spune popa nu ce face el” ar trebui poate modificat in sensul că nu trebuie nici măcar să faci ce spune el pentru că ar putea urmări interese oculte”.
Pe scurt, asta înseamnă Joe Biden: ”interese oculte”!
În final, chiar dacă afișează o ”dezorientare”, Adrian Năstase face o mărturisire și dă un mesaj clar, pentru cine vrea să înțeleagă:
”La alegerile anterioare, încă din luna septembrie 2016, am prevăzut alegerea lui Donald Trump ca președinte, sperând și într-o modificare de paradigmă în politica externă americană” – și, din nou atenție: ”Veți spune poate că acest lucru s-a întâmplat. Da, dar nu în sensul pe care mulți l-au așteptat”.
Finalul este specific intelectualului desăvârșit și marelui diplomat - încheind într-o buclă, un Uroboros, ce poate rămâne un cerc vicios sau deveni un cerc virtuos: ”Acum, sunt oarecum dezorientat. Pentru România, care dintre candidați ar fi mai benefic să câștige?
Articolul lui Adrian Năstase îl puteți citi pe blogul personal.
