Politică
Ultimele știri din politică, cele mai importante evenimente de la Președinție, Guvern și Parlament, partide politice, declarații ale politicienilor, știri pe surse, comentarii și analize

Alegerile parlamentare 2020 în România: Candidați, rezultate

© AP Photo / Vadim GhirdaParlamentul României
Parlamentul României - Sputnik Moldova-România
Urmăriți-ne pe
Yandex newsTelegram
Alegerile parlamentare 2020 din România sunt programate a avea loc pe data de 6 decembrie 2020, acestea se vor desfășura în plină pandemie de coronavirus

Alegerile parlamentare 2020 din România: votul în țară și diasporă

Dacă pentru cei care locuiesc în România, alegerile sunt pe 6 decembrie, pentru românii din diaspora alegerile se vor desfășura în două zile, și anume în 5 și 6 decembrie.

Alegeri locale în România 2020 - Sputnik Moldova-România
Politică
ACUM: Amânarea alegerilor, propusă OFICIAL în Parlament!

De altfel, cetățenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc sa-si exercite dreptul la vot prin corespondență la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020, se pot înregistra, până cel mai târziu pe 22 octombrie 2020, pe platforma www.votstrainatate.ro, gestionată de Autoritatea Electorală Permanentă.

Procedura de înregistrare a alegătorilor se realizează exclusiv on-line și nu presupune deplasarea  sau prezența la sediul misiunii diplomatice sau oficiului consular.

Autoritățile române încurajează această manieră de exprimare a votului pentru cei din diaspora în contextul agravării pandemiei în multe dintre țările unde se află români.

Înregistrarea ca alegător prin corespondență, se face prin completarea unui formular aflat pe pagina de internet a Autorității Electorale Permanente.

Pe de altă parte, înregistrarea ca alegător la o secție de votare în străinătate s-a încheiat la data de 21 septembrie 2020.

Pentru înregistrarea ca alegător prin corespondență sunt necesare următoarele acte:

  • copia scanată a actului de identitate, care să fie valabil în ziua completării formularului;
  • o copie scanată sau o fotografie a documentului care dovedește dreptul de ședere în străinătate, eliberat de autoritățile străine.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a transmis un mesaj românilor cu reşedinţa sau domiciliul în străinătate, îndemnându-i să se înscrie pentru a vota prin corespondenţă la alegerile parlamentare programate pentru 6 decembrie.

Șeful diplomației române subliniază că această metodă de vot este una simplă, care protejează sănătatea alegătorilor.

Potrivit site-ului AEP, până vineri, la ora 17:00, se înregistraseră pentru votul prin corespondenţă aproape 24.800 de români din afară.

„Vă asigur că şi de această dată Ministerul Afacerilor Externe va depune în continuare toate eforturile care ne stau la îndemână, potrivit competenţelor noastre legale, în circumstanţele actuale, pentru a ne asigura că toţi cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să participe la acest proces electoral vor putea să o facă în condiţii de siguranţă”, a promis Bogdan Aurescu.

Se poate vota și cu buletinul expirat

Românii cu drept de vot care au un act de identitate al cărui termen de valabilitate ar fi expirat în perioada 1 martie - 6 decembrie 2020 pot merge la urne la alegerile parlamentare, a anunțat Biroul Electoral Central.

BEC a emis în acest sens o decizie de interpretare unitară a prevederilor legale care spun că alegătorii trebuie să aibă acte de identitate valabile în ziua votării.

''Alegătorul care deţine un act de identitate dintre cele prevăzute la art. 83 alin. (1) - (3) din Legea nr. 208/2015 (...), al cărui termen de valabilitate ar fi expirat în perioada 1 martie - 6 decembrie, îşi poate exercita dreptul de vot la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din data de 6 decembrie 2020 în baza acestuia'', arată BEC.

Potrivit legii, cetăţenii români îşi pot exercita dreptul de vot în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Data alegerilor, motivul principal de dispută

Stabilirea datei alegerilor a stârnit un război al declarațiilor și mutărilor politice între putere și opoziție, în care a fost atras, ca de fiecare dată, și CCR. Din acest motiv, data alegerilor încă este incertă, Parlamentul având posibilitatea modificării datei stabilite de Guvern, cea de 6 decembrie.

Astfel, Curtea Constituțională a publicat săptămâna trecută motivarea deciziei prin care a stabilit că legea prin care Parlamentul stabilește data alegerilor legislative este constituțională. Potrivit motivării, alegerile pot fi amânate cu 3 luni, până în martie, dacă Parlamentul decide. De asemenea, CCR spune că odată intrată în vigoare legea (după promulgare), Hotărârea de Guvern prin care executivul stabilește data alegerilor pe 6 decembrie își încetează efectul.

Ludovic Orban - Sputnik Moldova-România
Politică
Ludovic Orban a făcut marele anunț: când vor avea loc alegerile parlamentare

CCR precizează că „alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, aşadar, într-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani al Camerelor”.

Judecătorii CCR au mai decis că în cazul prelungirii mandatului Parlamentului, „stabilirea datei alegerilor nu poate fi făcută de Guvern, ci doar de Parlament, or în actualul context epidemiologic riscul există așa că este normal ca data alegerilor să treacă în dreptul prerogativelor Parlamentului”. Mandatul actualului Parlament expiră pe 20 decembrie.

Procedural, legea declarată constituțională de CCR merge la președintele pentru promulgare. Șeful statului are la dispoziție 10 zile pentru a promulga legea sau pentru a cere Parlamentului reexaminarea. De asemenea, după reexaminare, președintele mai are la dispoziție alte 10 zile, după care este obligat să promulge legea.

Totuși, nu este clar dacă odată demarată procedura pentru organizarea alegerilor parlamentare (listele vor fi depuse pe 22 octombrie, iar campania va începe la începutul lunii noiembrie), cum va putea fi amânat procesul legislativ.

Pe 29 septembrie, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui Iohannis și a decis că Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare.

Rămâne de văzut în ce fel evoluția coronavirusului va influența modificarea datei alegerilor, România fiind în plină evoluție a numărului de cazuri de Covid 19.

Alegerile parlamentare în România, pe scurt

Potrivit legislației în vigoare, senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.

Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populației după domiciliu, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.

Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 329 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani.

Cei 329 de membri ai Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română, în timp ce următoarele 17 locuri sunt alocate minorităților naționale. Aceste locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri, în prezent fiind 17 minorități etnice reprezentate în Parlament.

Partidele trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.

Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).

Fluxul de știri
0