BUCUREȘTI, 5 oct – Sputnik. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a declarat că Turcia trebuie să participe la reglementarea conflictului din Karabah, informează agenția RIA Novosti.
"Turcia trebuie să fie prezentă neapărat la procesul de reglementare pașnică a conflictului. Turcia este un jucător important în regiune, un vecin al Azerbaidjanului, un vecin al Armeniei. În procesul de instaurării a păcii, iar acesta va fi demarat, rolul Turciei, în viziunea mea, va fi foarte important", a declarat Aliev într-un interviu oferit postului turcesc de televiziune TRT Haber.
Pe 27 septembrie, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat că Forțele Armate Armene au tras asupra așezărilor de pe linia de contact din Karabah, potrivit acestor date, au fost înregistrate victime în rândul civililor și militarilor. Potrivit Ministerului Apărării din Armenia, Karabah-ul „a fost supus atacurilor aeriene și cu rachete”. Erevanul a declarat că Baku „a lansat o ofensivă” în direcția Karabah-ului. În nerecunoscuta republică Nagorno-Karabah, s-a raportat că așezările pașnice din Karabah, inclusiv capitala Stepanakert, au fost supuse bombardamentelor de artilerie, autoritățile au chemat populația să se ascundă și au instituit ulterior stare de război și mobilizarea în Karabah.
De asemenea, și Armenia a instituit stare de război și mobilizarea generală. Fostul ministru adjunct al justiției din Armenia, fostul Ombudsman al Karabahului, Ruben Melikian, a declarat pentru RIA Novosti că mobilizarea generală este anunțată în Armenia pentru prima dată. Președintele Azerbaidjanului a aprobat introducerea strii de război în mai multe orașe și regiuni ale republicii și stare de asediu în țară și a anunțat, de asemenea, o mobilizare parțială.
Un număr de state, inclusiv Federația Rusă și Franța, au solicitat părților să manifeste reținere. Turcia a declarat că va oferi Azerbaidjanului orice sprijin pe care îl solicită pe fondul unei alte agravări a situației din Nagorno-Karabah.
Conflictul din Karabah a început în februarie 1988, când Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah și-a anunțat ieșirea din din RSS Azerbaidjan. În cursul confruntării armate din 1992-1994, Azerbaidjanul a pierdut controlul asupra Nagorno-Karabakh și șapte regiuni adiacente. Din 1992, negocierile privind soluționarea pașnică a conflictului au fost purtate în cadrul Grupului de la Minsk al OSCE, condus de trei copreședinți - Rusia, Statele Unite și Franța. Azerbaidjanul insistă să își păstreze integritatea teritorială, în timp ce Armenia protejează interesele republicii nerecunoscute, deoarece NKR nu este parte la negocieri.
