CHIȘINĂU, 8 sept – Sputnik. Problema drepturilor minorității românești va rămâne pe agenda relațiilor bilaterale româno-ucrainene, iar reforma teritorial-administrativă din Ucraina trebuie “să aibă în vedere și interesele cetățenilor ucraineni de etnie română”, se spune într-o declarație de presă comună a ministrului român de Externe, Bogdan Aurescu, și a omologului său ucrainean, Dmytro Kuleba.
Mai devreme, într-un briefing susținut la București, șeful diplomației ucrainene a declarat că Ucraina nu planifică să aducă modificări scandaloasei legi a învățământului, iar reforma teritorial-administrativă este o problemă politică internă a statului ucrainean, orice indicații din partea altor state fiind exclusă.
Zile acestea la București se desfășoară Reuniunea Anuală a Diplomației Române, iar Dmytro Kuleba este printre invitații speciali la eveniment.
În urma discuțiilor dintre miniștrii de Externe al celor două state, părțile au convenit asupra accelerării activității Comitetului mixt pentru protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
“Dorința noastră este de a obține maximul posibil pentru exercitarea drepturilor lingvistice ale persoanelor care aparțin minorității române din Ucraina și, de asemenea, acest exercițiu să se realizeze pentru toți vorbitorii de limbă română din Ucraina, indiferent cum aceasta este denumită”, se menționează în declarație.
Un alt subiect sensibil, pe care l-au abordat cei doi oficiali a fost reforma administrativ-teritorială din Ucraina. Comunitatea românească din regiunea Cernăuți a expediat un memoriu autorităților de la Kiev, cerând formarea unei unități teritoriale din raioanele cu o populație preponderent românească (Noua Suliţă, Herţa, Hliboca, Storojineţ). Etnicii români din Ucraina au temeri că includerea acestora în macro-raioane majoritar ucrainene ar putea duce la o asimilare forțată.
“Am discutat și despre reforma administrativ-teritorială din Ucraina, am luat notă de acest proces care se află în curs și am apreciat faptul că este important ca procesul care urmează să se finalizeze să aibă în vedere și interesele cetățenilor ucraineni de etnie română, atunci când atribuțiile unităților administrativ-teritoriale vor fi stabilite în final”, se menționează în declarația publicată de MAE.
Totodată, părțile consideră că este “important să continue procesul de consultare reală, pe fond, a reprezentanților minorității române din Ucraina atunci când sunt discutate sau se adoptă acte normative sau administrative care pot afecta eventual nivelul drepturilor exercitate”.
Rada Supremă a Ucrainei a adoptat în anul 2017 o nouă legea a învățământului care presupune trecerea din 2020 a elevilor din clasele 5-11 din școlile alolingve la predarea în limba ucraineană. Școlile cu predarea în limbile statelor membre ale UE urmează să fie ucrainizate începând cu anul 2023. Conform legislației, ponderea disciplinelor în limba ucrainean trebuie să constituie cel puțin 80 la sută din programul școlar. Această abordare a fost criticată de alte state, în special, de Ungaria și România, ale căror comunități etnice vor fi cele mai afectate de noile măsuri.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
