BRUXELLES, 25 aug - Sputnik. Publicația americană New York Times face previziuni sumbre pentru Europa, prognozând că circa 59 de oameni ar putea rămâne fără locuri de muncă în special în industrii precum transportul și comerțul cu amănuntul. Publicația citează în acest sens un studiu realizat de McKinsey & Company.
De altfel, și Banca Centrală Europeană a anunțat săptămâna trecută că șomajul este probabil să crească și să rămână ridicat chiar și atunci când economiile se vor recupera după pandemie.
Într-adevăr, chiar și marile companiile se pregătesc să opereze reduceri de personal pentru a compensa colapsul afacerilor. Programele guvernamentale, care au contribuit la menținerea a aproximativ o treime din forța de muncă din Europa, nu vor putea menține la nesfârșit locuri de muncă lipsite de viabilitate reală.
Statele Unite au pierdut deja 20 de milioane de locuri de muncă doar în luna aprilie, iar prin comparație, UE stă mai vine datorită programele guvernamentale care, însă, doar au amânat concedierile, acestea neputând fi oprite.
Companiile aeriene sau companiile de vânzare cu amănuntul care funcționează mult sub capacitatea de la începutul crizei vor reduce zeci de mii de locuri de muncă din toamnă și până anul viitor.
Airbus, BP, Renault, Lufthansa, Air France, lanțul de magazine Debenhams, Bank of Ireland, retailerul WH Smith și chiar McLaren Group, care include echipa de curse Formula 1, împreună cu nenumărate companii mai mici, se numără printre cei care vor reduce schemele de angajați, arată publicația americană.
Și cum pandemia e departe de a se fi încheiat, nesiguranța locurilor de muncă este și mai mare.
„Directorii companiilor își dau seama că pierderile vor dura mult mai mult decât pot supraviețui în baza programelor de sprijin guvernamental, așa că vor începe restructurări”, a declarat Sebastian Stern, co-autor al raportului McKinsey amintit.
„Dacă sunteți Lufthansa, în martie și aprilie probabil ați crezut că această criză este ca SARS și că va trece repede. Supraviețuim acum și revenim la afaceri. Astăzi, estimările lor arată că ne vom întoarce la nivelurile de activitate pre-pandemice abia din 2025”, a mai declarat Stern.
Aproximativ nouă milioane de lucrători europeni, până la o cincime din cei înscriși în prezent în programele subvenționate de stat, se află în ceea ce banca germană Allianz a numit „locuri de muncă zombie”, în sectoare precum industria auto și aeriană, restaurante, magazine și hoteluri, dar și altele sectoare slab echipate pentru a se confrunta cu provocările pandemiei. Multe dintre aceste locuri de muncă există încă doar datorită subvențiilor guvernamentale.
Între timp, guvernele se vor confrunta cu o alegere dificilă în ceea ce privește continuarea subvenționării lucrătorilor din sectoarele în care există semne de întrebare despre viitorul pe termen lung.
Apar însă și alte probleme, o dată cu încheierea facilităților fiscale. În Marea Britanie, o facilitate guvernamentală, privind împiedicarea confiscării proprietăților comerciale din cauza chiriilor neplătite, care să permită efectiv întreprinderilor să întârzie plățile chiriilor, se încheie în septembrie, și la fel se va întâmpla și în Germania.
Ce se va întâmpla cu oamenii rămași fără bani?
În mai multe țări europene, printre care și România, există o amânare a plății ratelor la bănci, dar când această amânare se va încheia, mulți cetățeni se vor trezi că au aceleași cheltuieli ca și înainte de criză, doar că nu mai au și locul de muncă de unde câștigau banii necesari.
Astfel, disponibilizările riscă să aprindă tensiunile sociale în Europa care trece prin cea mai grea recesiune de la cel de-al doilea război mondial.
„Vedem un val uriaș de restructurare care vine, în special în Germania, Franța și Statele Unite”, a declarat Christophe Catoir, președintele celei mai mari agenții de angajare temporară din Europa.
În fața pierderii locurilor de muncă, oamenii vor ieși în anumite cazuri să protesteze, iar climatul social se va înrăutăți, ceea ce arată că partea sanitară a crizei coronavirus este doar vârful aisbergului și că ce e mai rău nici nu a început.
