Politică
Ultimele știri din politică, cele mai importante evenimente de la Președinție, Guvern și Parlament, partide politice, declarații ale politicienilor, știri pe surse, comentarii și analize

Iohannis atacă din nou Parlamentul: a contestat la CCR o lege esențială

Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Klaus Iohannis a sesizat astăzi CCR cu privire la dreptul Parlamentului de a decide data alegerilor generale, acesta fiind un nou atac în războiul de uzură dus de președinte împotriva Legislativului

BUCUREȘTI, 17 aug - Sputnik. Preşedintele Klaus Iohannis a trimis astăzi la CCR sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016.

Participarea lui Klaus Iohannis la festivitățile prilejuite de Ziua Marinei Române - Sputnik Moldova-România
Politică
Ziua Marinei, transformată de Iohannis în propagandă NATO și de sporire a trupelor străine

Prevederea pe care o vizează președintele este dreptul Parlamentului de a decide data alegerilor generale prin lege organică, Iohannis dorind ca Guvernul său să aibă acest drept.

Legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016 a fost trimisă la promulgare la președinte în data de 29 iulie 2020, dar Iohannis a așteptat până acum pentru a sesiza CCR, într-un moment în care Guvernul său este amenințat de o moțiune de cenzură, iar dreptul de a decide data alegerilor, chiar dacă CCR îi dă dreptate Cotroceniului, ar putea să îi revină unui alt guvern.

În sesizare, președinția arată că legea sesizată ar crea un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare, apreciind că o atare modificare, realizată cu mai puțin de 6 luni înainte de alegerile la termen, ar încălca exigențele art. 1 alin. (5) din Constituție în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii și cea a securității raporturilor juridice.

Sesizarea argumentează că prin dispoziția criticată se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competența stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constituționale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreționar data alegerilor parlamentare.

”Mai mult, în actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabilește data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situația în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgență prevăzută de art. 93 din Constituție”, se arată în documentul înaintat de Cotroceni către CCR.

Motiv pentru care, pretinde Iohannis, prin intervenția intempestivă și formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creează premisele încălcării altor dispoziții și garanții constituționale.

”Mai mult, dat fiind contextul actual, în situația în care din varii motive, Parlamentul nu adoptă respectiva lege într-un timp util, se poate ajunge în mod direct la încălcarea normelor constituționale care stabilesc în mod clar durata mandatului Parlamentului și intervalul maximal în care trebuie să fie organizate alegerile parlamentare”, este de părere președinția.

Iohannis ”apără” libertatea Parlamentului

Un alt aspect criticat de Iohannis este acela că, dacă senatorii și deputații vor fi obligați să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voința parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulității absolute ce nu va putea fi înlăturată în niciun mod, în conformitate cu art. 69 din Constituție.

În plus, mai arată sesizarea, Parlamentul exclude prin norma criticată posibilitatea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență în această materie.

Președinția mai arată că, spre deosebire de mandatele autorităților locale, Parlamentul are un mandat configurat în cuprinsul art. 63 alin. (1) din Legea fundamentală, care reglementează în mod expres și limitativ situațiile în care acesta se prelungește de drept, respectiv în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora și nu ar fi în măsură să își decidă propria prelungire de mandat.

”Conform legislației în vigoare, Guvernul este cel care stabilește data alegerilor, iar aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor. Stabilirea datei alegerilor este legată de durata mandatului Parlamentului, iar Guvernul este autoritatea care asigură respectarea normelor constituționale prin punerea în executare a dispozițiilor legale (ce reprezintă, în esență, o transpunere a celor constituționale)”, apără Cotroceniul dreptul Guvernului de a stabili data alegerilor.

Prerogativa Guvernului de a stabili data alegerilor este una care decurge chiar din rolul său constituțional de a pune în executare legea, se mai arată în sesizare. De asemenea, dat fiind rolul Guvernului în organizarea alegerilor, această prerogativă este una firească și ține chiar de necesitatea îndeplinirii misiunii sale și de buna organizare a alegerilor, cu respectarea tuturor termenelor legale, se transformă președinția în avocatul Executivului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Fluxul de știri
0