BUCUREȘTI, 29 iul – Sputnik. ”Am dat examen o singură dată, acum 17 ani, am avut cea mai mare medie de concurs şi am ocupat singura catedră titularizabilă din acel moment: catedra de la Liceul de Arte din Galaţi, unde am predat de atunci fără întrerupere”, scrie Doru Căstăian, profesor titular de științe sociale.
Cunoscutul dascăl spune fără ocolișuri – ”probabil n-aş fi rămas niciodată profesor dacă ar fi trebuit să trec prin chinurile şi umilinţele pe care le îndură suplinitorii din sistemul de educaţie”.
”Poziţia mea de titular m-a ferit de-a lungul timpului de abuzuri, mi-a dat siguranţa care mi-a permis să fiu demn şi principial şi stabilitatea care mi-a dat voie să construiesc lucruri durabile cu copiii mei”, spune Căstăian.
Pe de altă parte, probabil experimentatul dascăl consideră că ar fi fost probabil un profesor mai bun ”într-un sistem care să nu-mi securizeze în acest fel poziţia”. De ce asta? ”Nu există nimic comparabil nicăieri şi nu cred că cineva ar trebui să aibă vreodată asigurat un post pe viaţă doar pentru că a dat cândva un examen, aproape indiferent de modul în care îşi face datoria”.
În comparație, ”nu cred că alţi profesori ar trebui să fie condamnaţi la umilinţă şi nesiguranţă pe viaţă doar pentru că s-a întâmplat să nu existe vreodată, la disciplina lor, catedre titularizabile”, consideră Doru Căstăian.
”Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu terminologia profesională, “suplinitorul” nu este în vreun fel inferior “titularului” prin pregătire şi nici măcar prin experienţă”, spune profesorul, subliniind că a întâlnit de-a lungul timpului suplinitori impecabili, ”aşa cum am întâlnit titulari extrem de slabi (şi invers, desigur)”.
De fapt, diferenţa dintre suplinitor şi titular este dată în doar de ”tipul contractului de muncă încheiat (pe durată determinată sau nedeterminată)” iar problemă a sistemului de învățământ este că ”în ultimii ani, lupta asta a devenit tot mai ascuţită”.
”Catedre titularizabile (cu o viabilitate de minim 4 ani a postului) au apărut din ce în ce mai puţine (pe fondul scăderii demografice, dar şi prin mecanisme interne ale sistemului folosite mai mult sau mai puţin interesat), iar educaţia românească pierde anual mulţi tineri promiţători care s-au săturat de frecuşuri şi umilinţe”, subliniază profesorul.
Onest până la capăt, profesorul Căstăian arată că și profesorii titulari – ”beneficiari ai sistemului actual de titularizare” – trebuie să dea dovadă de caracter şi de principialitate.
”Să spunem răspicat că, în varianta actuală, titularizarea nu este doar imorală şi inechitabilă, ea este şi una dintre sursele profunde ale ineficienţei şi slabei calităţi a resursei umane din învăţământ”, transmite Doru Căstăian.
O adevărată lecție pentru sistem, dar și pentru breaslă!
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
