Analiză de Alexandr Hrolenko
Exercițiul militar NATO Sea Breeze 2020 se desfășoară în Marea Neagră în perioada 20 - 26 iulie, cu participarea a 27 de nave și 19 aeronave din nouă țări, inclusiv partenerii de alianță - Georgia și Ucraina. Acestea din urmă au o forță navală neînsemnată. În cadrul manevrelor, participă în special nave ale SUA, Bulgariei, Franței, Norvegiei, României, Spaniei și Turciei. Pentru comparație, anul trecut la Sea Breeze au participat 19 state.
În timpul exercițiilor Breeze Sea, grupurile de bază ale forțelor navale ale Alianței, de regulă, sunt compuse din fregate și corvete ale Flotei 6 a SUA. Astăzi, distrugătorul URO USS Porter (DDG 78) și avioanele de patrulare anti-submarine P-8 ale Marinei SUA operează în Marea Neagră. Pandemia COVID-19 a făcut ajustări: mai mult de jumătate dintre participanții tradiționali au dispărut din Sea Breeze 2020, iar partea de uscat a manevrelor a fost anulată. Un factor a fost și răcirea relațiilor dintre Washington și unii aliați europeni (nu există nave germane).
Desigur, „instaurarea ordinii într-o regiune de criză” cu așa forțe nu este decât un circ naval, dar există și un beneficiu practic pentru Flota Rusă a Mării Negre.
Potrivit Ministerului rus al Apărării, la 20 iulie, mai mult de 10 avioane din cadrul Flotei Mării Negre, împreună cu fregatele ”Amiralul Essen” și ”Amiralul Grigorovici”, s-au antrenat în vederea distrugerii navelor inamice imaginare. În același timp, calculele fregatelor au fost efectuate împotriva „inamicului” prin lansări electronice cu sistemul de rachete Kalibr-NK.
Pentru Flota rusă la Marea Neagră, exercițiile desfășurate de Alianță Sea Breeze sunt o oportunitate excelentă de a exersa acțiunile grupurilor de atacuri navale, aviația de vânătoare și bombardiere, de apărare a coastei în Peninsula Crimeea și pe teritoriul Krasnodar. Forțele și mijloacele de recunoaștere, sistemele de apărare aeriană, sistemele de rachete de coastă „Bal” și „Bastion” sunt puse în stare de alertă. Acțiunile navelor și aeronavelor NATO în timpul Sea Breeze se află sub controlul complet și permanent al flotei ruse din Marea Neagră. Urmărirea distrugătorului Porter a început pe 19 iulie, la intrarea în Marea Neagră.
Potențialul de criză
Forțele navale ale Alianței Sea Breeze-2020 sunt reprezentate de navele de război și aeronave ale SUA, Bulgariei, Franței, Norvegiei, României, Spaniei și Republicii Turcia. La manevre participă al doilea grup naval permanent (SNMG-2) și cel de-al doilea grup permanent de acțiune a grupului anti-mină al NATO. Numărul de nave și aeronave pentru exerciții este unul e suficient, însă eficacitatea acțiunilor nu este evidentă.
Declarația celei de-a 6-a Flote a SUA conform căreia exercițiul Sea Breeze are drept scop „crearea unei capacități comune de a asigura securitatea maritimă în regiune și de a consolida relațiile de cooperare între statele partenere” arată ca o declarație de intenție. Deoarece este imposibil de combinat potențialul de atac al navelor cu rachete moderne și capacitățile navelor de patrulare (de artilerie).
Dacă un distrugător american este capabil să transporte la bord până la 90 de rachete de croazieră Tomahawk cu o rază de acțiune de peste 2000 de km, atunci prezența bărcilor de patrulare din Georgia și Ucraina este lipsită de sens din punctul de vedere al tacticii navale. Există și alte exemple ale prezenței „de dragul prezenței” a navelor incompatibile cu realitatea rachetelor nucleare.
Corvetă bulgară „Reșitelni” („hotărât” - din limba rusă) și fregata română F222 Regina Maria din cadrul grupului NATO de acțiuni navale și de acțiuni miniere NATO își desfășoară activitatea în Marea Neagră.
Prima a fost lansată la șantierul naval din Habarovsk în 1982 ca o mică navă antisubmarin (MPK-46), în 1990 a devenit parte a marinei bulgare (în cadrul Pactului de la Varșovia). Cu toate acestea, "corvetul" a moștenit artilerie și rachetele de adâncime propulsate de la IPC-ul sovietic, până în ziua de azi armamentul nu s-a schimbat fundamental, nava are destinația de apărarea antisubmarin de la sfârșitul secolului trecut.
A doua - fregata română ROS Regina Maria (F 222), anterior HMS London (F95) - a fost construită în 1984 în Marea Britanie, după 15 ani de serviciu a fost scoasă din dotare, iar în 2003 a fost vândută României.
După modernizare, a fost redenumită în onoarea soției regelui României Ferdinand I. Acest lucru nu a mărit puterea de atac, fregata are la bord doar o armă de artilerie de 76,2 mm 76/62 Oto Melara pistol Super-Rapid de producție italiană (aproximativ 20 km) și un elicopter IAR-330 Puma Naval.
În timpul Războiului din Golf, din 1991, fregata a fost navă amiral al grupului de lucru al Marinei Regale, dar pentru lupta navală modernă (de înaltă tehnologie) din Marea Neagră, acest „anticariat” slab dotat în mod clar este nepotrivit. Lista „veteranilor” poate continua.
O navă antisubmarină relativ nouă și eficientă a fost prezentată de Marina Turcă - fregata F-514 Kinaliada este dotată cu opt rachete de croazieră antinavă Harpoon, aproximativ 20 de rachete antiaeriene RAM (PDMS), două torpile 324 mm Mk.32, o armă de 76 mm Oto Melara Super Rapid. Cu toate acestea, este necesar să se țină seama de capacitățile de luptă ale navelor, submarinelor, aeronavelor și sistemelor de rachete ale Flotei Ruse a Mării Negre și a districtului militar sud în ansamblul său, care domină în spațiul operațional. În plus, Convenția de la Montreux limitează prezența navelor de război din țările din bazinul Mării Negre în Marea Neagră (trei săptămâni și un tonaj total de până la 30 de mii de tone), deocamdată nimeni nu riscă să încalce regulile.
În general, manevrele navale Sea Breeze 2020 este doar o încercare a Alianței de a sprijini moral Georgia și Ucraina.
Pozițiile părților
Pe 20 iulie, viceministrul rus de Externe, Alexandr Grușko, a declarat pentru RIA Novosti că exercițiile Sea Breeze-2020 nu corespund nevoilor reale de securitate: "Toată această activitate ... înrăutățește stabilitatea regională, creează noi linii de divizare în Europa".
În schimb, Alexander Grușko a amintit rolul constructiv al grupării ”Blackseafor” (care întrunește potențialul naval al tuturor statelor de coastă) și a Organizației de Cooperare Economică a Mării Negre (care deține toate resursele pentru dezvoltarea economică accelerată a regiunii). NATO distruge aceste structuri, slăbește rolul statelor din Marea Neagră în sistemul de securitate și distruge acest sistem însuși - în numele unor activități lipsite de sens pe flancul estic al Alianței, unde se presupune că este prezent și inamicul Europei și al Statelor Unite.
Pe de altă parte, vice-amiralul Jean Black, comandantul flotei a 6-a operațională a SUA, a declarat: „Întoarcerea disrugătorului USS în Marea Neagră confirmă angajamentul Flotei a 6-a și al Marinei SUA față de aliații noștri și partenerii NATO. Participarea noastră la exerciții multinaționale precum ”Sea Breeze” este o demonstrare reală a fermității SUA în chestiunea ce ține de apărarea colectivă a Europei".
Trebuie să înțelegem că este necesar să-i protejăm pe europeni de „non-europenii” din Rusia, dar „candidatul pentru funcția de partener mai mic”, comandantul marinei ucrainene Oleksi Neizpapa s-a scăpat cu vorba despre obiectivele adevărate ale Sea Breeze: ”Noi desfășurăm acest exercițiu din 1997 între Ucraina și Statele Unite, și pentru partea ucraineană acesta este unul dintre principalele instrumente pentru intrarea Forțelor Navale în NATO".
Dacă absolventul Institutului Naval din Sevastopol, locotenentul Neizpapa, și alți ucraineni aspirau la NATO încă din 1997, este evident că „amenințarea rusă” nu are nicio legătură cu aceasta. Iar esența extinderii continue a Alianței Nord-Atlantice spre est este un fel de agresiune militară.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
