BUCUREȘTI, 21 iul - Sputnik. Europarlamentarul Victor Negrescu explică pe contul său de socializare faptul că în suma de 80 de miliarde de euro cu care se laudă Iohannis intră și împrumurile, iar România a pierdut la granturile europene – adică sumele nerambursabile - față de cât fusese plănuit la început.
”Față de propunerea inițială a Comisiei Europene și a Parlamentului European, cetățenii europeni și România pierd prin decizia luată astăzi de Consiliul European privind bugetul european. Liderii europeni au decis asupra unui buget care reduce substanțial sumele propuse inițial pentru dezvoltarea rurală, cercetare, sănătate sau digitalizare ceea conduce la mai puțini bani, mai ales în termeni de granturi, pentru România față de formula inițială. Planul de relansare, ambițios în concepție, are astăzi mai puține granturi decât în propunerea aprobată de Parlamentul European”, explică Negrescu.
El explică faptul că România nu a existat în aceste negocieri, nu a avut o agendă clară și a obținut mai puțin decât formulele matematice sau față de cât era necesar prin raportare la nevoile reale ale țării, decalajele de dezvoltare și impactul crizei COVID-19.
”Pentru a da informația completă, cele 79,9 de miliarde de euro comunicate public sunt compuse, și din împrumuturi, nu doar din granturi. Atât în termeni de sume, cât și prin condițiile impuse țărilor beneficiare, România pierde față de ce se obținuse, obiectiv, prin formulele aplicate de instituțiile europene”, explică europarlamentarul.
El face și o listă a banilor pe care România trebuia să îi obțină, dar echipa de negociere a țării, în frunte cu Iohannis, nu a reușit să realizeze:
- minim 50 de miliarde granturi în viitorul buget european (fără planul de relansare)
- din cele 33 de miliarde din planul de relansare, minim 25 de miliarde în granturi în planul de relansare (acum avem multe împrumuturi)
- creșterea sumei alocate raportându-ne la noul val de îmbolnăviri de COVID din România
- regula N+3 aplicată planului de relansare
- mai puține condiționalități pentru a folosi banii mai ușor și în zonele de interes
- să nu existe un rol al altor state membre sau un mecanism neclar în alocarea/blocarea banilor europeni pentru a nu ne afla în situația Schengen
- alocarea pe anvelope naționale a programelor administrate de Comisia Europeană
- un buget european consistent pentru sănătate care să ajute România
- un buget mai mare pentru dezvoltarea rurală dat fiind faptul că a fost un program de succes în România iar necesarul este încă foarte mare
- fără resurse proprii care să coste prea mult România.
Negrescu mai arată că România ar fi putut avea oameni de valoare în echipa de negociere, dar nu au fost incluși, iar echipa cu care a mers Iohannis a fost ținută la secret. Nici măcar oamenii din Reprezentanța Permanentă sau experții din țară pregătiți pentru Președinția Consiliului UE, care știu bugetul european, nu au fost implicați, observă Negrescu, acesta declarându-se ”trist pentru România și dezamăgit” pentru că s-a preferat adoptarea unei poziționări politice greșite.
Negrescu dă și exemplu ce au obținut alte state la aceste negocieri, prin comparație cu România care doar a pierdut:
- Olanda, Austria, Suedia și Danemarca au obținut scăderea granturilor
- Alocări preferențiale suplimentare pentru anumite țări din fondurile de coeziune: 1 miliard pentru Cehia, 500 de milioane pentru Germania, 300M de milioane pentru Slovenia, 200M pentru Belgia, 100M pentru Cipru și 100M pentru Finlanda
- 5 țări au obținut reduceri de la plata contribuției la bugetul european (Danemarca 377 milioane, Germania 3,6 miliarde, Olanda 1,9 miliarde, Austria 565 milioane, Suedia 1 miliard)
- Ungaria a obținut un mecanism greu de implementat pentru statul de drept
- Spania și Italia au obținut o punctare mai mare a criteriului medical la alocarea banilor europeni
- Germania a obținut consensul la primul Consiliu din președinția sa
- Macron a arătat că este un lider care livrează și negociază dur
- Polonia și Cehia au obținut un posibil acces la Fondul de Tranziție Ecologic fără să își asume angajamentul privind zero emisii în 2050
- Olanda a obținut creșterea procentajului primit din taxele vamale comunitare la 25%.
Așadar, conform datelor prezentate de Victor Negrescu, laudele lui Iohannis nu au acoperire, iar banii vor veni cu multe condiționalități, putându-se ajunge chiar și în situația de a nu-i primi pe motive de ”stat de drept”, ca și în cazul Schengen, invocat nu degeaba de europarlamentarul PSD ca exemplu negativ.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
