BUCUREȘTI, 30 iun - Sputnik. PSD s-a raliat președintelui Klaus Iohannis și a dat un vot masiv în sprijinul adoptării Strategiei Naționale de Apărare a Țării. Astfel, raportul comun al Comisiilor de apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului cu privire la Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 - 2024, document transmis de preşedintele Klaus Iohannis, a fost adoptat astăzi de plenul reunit al celor două Camere cu 311 de voturi ”pentru”, 4 ”împotrivă” şi 38 de abţineri. Abținerile au venit din partea USR care anunțase anterior că nu votează documentul propus de Iohannis deoarece nu indică problema corupției printre preocupările strategiei.
Totuși, senatoarea PSD Gabriela Creţu a criticat faptul că Parlamentul nu a amendat strategia, mai ales că instituţiile publice responsabile de implementarea acesteia sunt sub control parlamentar.
"Parlamentul nu a depus nici măcar amendamente sau nu i s-a permis să depună amendamente. Ca urmare, ori se autoreglementează aceste instituţii şi nu mai sunt sub control democratic, adică sunt stat în stat, ori am decis să supunem votului democratic instaurarea dictaturii instituţiilor de forţă. Măcar separarea puterilor în stat ar trebui să funcţioneze", a spus Gabriela Creţu, rupând unanimitatea suspectă în a adopta această strategie.
Premieră după 1944: România tratează Rusia ca stat ostil
Menționarea Rusiei ca risc și ca amenințare pentru România este indicată în Strategie națională de apărare a statului pentru anii 2020-2024. Astfel, noua strategie trece în prim planul preocupărilor Rusia la toate formulele de amenințare.
Documentul este structurat pe cinci capitole: 'România membru activ NATO şi UE, stat rezilient, pol de stabilitate regională'; 'Interese şi obiective naţionale de securitate'; 'Evaluarea mediului internaţional de securitate'; 'Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi'; 'Direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României'.
În cadrul primului capitol este reprezentată viziunea pentru o Românie modernă, ale cărei fundamente pentru politica externă şi de securitate sunt reprezentate de apartenenţa ţării la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, precum şi la parteneriatul strategic cu SUA.
Cel de-al doilea capitol abordează valorile, interesele şi obiectivele naţionale, elemente principale în definirea strategiei naţionale de apărare.
Al treilea capitol prezintă tendinţele majore cu potenţial de afectare şi influenţare a mediului de securitate internaţional, caracterizat şi în prezent printr-un grad crescut de dinamism şi impredictibilitate. "În acest context, România are oportunitatea de a-şi consolida postura strategică la nivel euro-atlantic şi rolul de vector de stabilitate şi furnizor de securitate naţională", se spune raportul comun al comisiilor de specialitate.
Al patrulea capitol al strategiei detaliază ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale. În cadrul ameninţărilor sunt menţionate criza economică cauzată de pandemia de SARS-CoV 2, consolidarea potenţialului militar în vecinătatea României, volatilitatea stării de securitate regionale, acţiuni ostile de influenţă în spaţiul public, atacurile cibernetice, distorsiuni pe pieţele energetice, interferenţe şi preluări străine ostile ale unor operatori economici de interes naţional.
Ultimul capitol al strategiei abordează direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi de asigurare a securităţii naţionale pe opt dimensiuni: diplomatică, apărare, ordine publică, informaţii, contrainformaţii şi securitate, dimensiune economică şi energetică, diplomatică, de management al situaţiilor de criză şi protecţie civilă, securitatea mediului înconjurător, precum şi dimensiunea educaţională de sănătate, socială şi demografică.
Reacții la Strategia Națională de Apărare a Țării
”Este evident că noua versiune a strategiei românești va fi utilizată pentru consolidarea prezenței militare a SUA și a NATO în Marea Neagră”, a spus ambasadoarea Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova.
Ea a precizat că ”astfel, Bucureștiul, în loc să respecte propria declarație, de furnizor de stabilitate, contribuie la creșterea ulterioară a tensiunilor și neîncrederii în regiune”.
Și senatorul rus Alexei Pușkov a comentat pe 9 iunie, pe Twitter, despre posibilitatea recunoașterii Rusiei ca țară ostilă în strategia de apărare a României.
"Nu îmi amintesc să fi auzit vocea indignată a României împotriva agresiunii reale, atunci când SUA au atacat Irakul și au bombardat Libia. Aici, Bucureștiul este orb: nu văd nimic, nu aud nimic ...", a spus senatorul cu privire la documentul votat astăzi în Parlament.
Prin declararea existenței unei “amenințări” din partea Rusiei, România își propune să creeze o imagine a unui inamic, favorizându-și partenerii din NATO, a declarat și expertul clubului analitic “Valdai”, Artion Kureev.
“Precum multe alte state europene, România vrea să-și cultive o imagine a unui inamic. Singurele contradicții serioase între Rusia și România vizează statutul Transnistriei. Nu avem o frontieră comună sau anumite contradicții serioase de ordin economic. Mai multe pretenții față de București au vecinii lui – Ungaria și Bulgaria, iar după aderarea la Uniunea Europeană toate divergențele dintre noii ei membrii au fost reglementate definitiv, însă Sofia nu a uitat despre Dobrogea de Nord, iar Ungaria – despre Transilvania”, declară expertul. În opinia lui, “Moscova trebuie să ignore declarațiile Bucureștiului despre ostilitatea Rusiei”.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
