Societate
Știri de ultimă oră din societate, cazuri sociale, probleme, asistență socială, viața de zi cu zi, evenimente publice, culturale, viața de la țară, din cartier, prognoza meteo

Sânziene: tradiții și obiceiuri românești păstrate din moși-strămoși

Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Creștinii ortodocși sărbătoresc, pe 24 iunie, nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. În popor, sărbătoarea e cunoscută sub numele de Sînziene sau Drăgaica. În plus, azi mai sărbătorim Ziua Iei.

BUCUREȘTI, 24 iun – Sputnik, Georgiana Arsene. Zi plină de semnificații astăzi, pentru poporul român care sărbătorește atât nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, cât și Sânzienele și Ziua Internațională a Iei.

Ultimul dintre proorocii Legii Vechi este Sfântul Ioan Botezătorul. Acesta a unit Vechiul Testament cu Noul Testament și L-a botezat cu apă pe Iisus Hristos.

Nașterea Sf. Prooroc Ioan Botezătorul a stat sub semnul unei minuni. El vine pe lume din părinți înaintați în vârstă, care nu au avut copii. După rugăciuni stăruitoare către Dumnezeu, dorința le-a fost îndeplinită într-un mod deosebit.

Biserica Ortodoxă are șase zile de prăznuire pentru Sfântul Ioan Botezătorul: 23 septembrie – Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, 7 ianuarie – Soborul Sfântului Prooroc Înaintemergătorului și Botezătorului Ioan, 24 februarie – Întâia și a doua aflare a Capului Înaintemergătorului și Botezătorului Ioan, 25 mai – A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul, 24 iunie – Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, precizează evz.ro.

Tradiții de Sânziene

În tradiția poporului nostru, superstițiile referitoare la Ziua de Sânziene sunt foarte vechi. Se crede că ziua cea mai lungă a anului este un punct de balanță, de schimbare, o zi a absolutului, când toate stau în cumpănă. Ziua stă sub semnul focului, care este semnul soarelui.

Atotputernicia soarelui de la solstiţiu se celebrează, la români, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Încinşi cu brâuri de pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri care ar fi să vină, scrie dcnews.ro.

În popor există credința potrivit căreia dacă plouă în această zi sau după e semn rău. Și aceasta fiindcă în următoarele 40 de zile ar urma să plouă fără oprire, așadar recolta de grâu, alune de pădure și salată va fi distrusă.

Ziua Universală a Iei

Termenul de ie este atribuit numai cămășii populare femeiești. Ea este croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză. Are o deschizătură în partea de sus.

La început, ele erau făcute din pânză de in, apoi s-au confecționat și din mătase ori bumbac. Acesta din urmă era folosit ca urzeală pentru bătătura de in și cânepă, mai ales în partea de nord a țării, în timp ce în sud cămășile erau mai frecvent țesute cu borangic. Fața și spatele cămășii se numesc ”stan”, iar partea inferioară ”poale”. Stanul se confecționa din două foi de pânză, iar mâneca din una. Sub braț, cămașa era prevăzută cu așa numita ”pavă”, care oferea comoditate în timpul mișcării, informează icr.ro.

Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.

Din punct de vedere al statutului femeii, atât culorile cât şi motivele broderiei sunt diferite, de la modele cu croială mai modeste şi culori mai temperate pentru femeile căsătorite şi cele în vârstă, până la culori deschise şi modele în culori vii, pentru fetele tinere.

Cele mai folosite culori sunt roşu, violet, galben ca lămâia, portocaliu, verde, negru, mai rar albastru, alb, brun.

Purtarea iei trebuie pusă în acord, în afară de statutul social şi vârsta şi cu tradiţiile şi tipul de eveniment la care este îmbrăcată, atrage atenția radioromaniacultural.ro.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Fluxul de știri
0