Critica pe care Iohannis o aduce legii este că "iniţiativa declanşării negocierilor în vederea încheierii unui tratat internaţional în numele României aparţine în mod exclusiv puterii executive" şi, ca atare, nu poate fi stabilită prin lege.
O opinie similară a fost exprimată, de altfel, și în punctul de vedere al Guvernului înaintat Camerei Deputaților pe 29 mai, ca și în avizul negativ al Consiliului Legislativ.
Sesizarea trimisă de Cotroceni atacă faptul că, "prin legea criticată, Parlamentul limitează libertatea Guvernului în a-şi manifesta voinţa cu privire la o anumită problemă de politică externă. Astfel, Guvernul este obligat să-şi exercite o anumită atribuţie în condiţiile fixate de Parlament, în sensul declanşării/iniţierii unei acţiuni juridice sub forma unor discuţii oficiale, adică a unor negocieri, purtate cu scopul încheierii în viitor a unui acord separat cu Republica Ungaria care să privească deschiderea unui punct de trecere a frontierei de stat".
Așadar, conflictul Iohannis-Parlament este pe domeniul politicii externe, de această dată, și încă pe o zonă sensibilă, cea a relațiilor cu Ungaria.
Sesizarea către CCR mai face trimitere către prevederile legale care precizează că orice discuție despre punctele de forntieră trebuie avizate ”întotdeauna de către Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de către toate ministerele în competenţele cărora se află, din punct de vedere substanţial, celelalte domenii reglementate prin tratat şi care se înaintează spre aprobare Guvernului României, acordată prin semnătura prim-ministrului”.
Este invocat de asemenea art. 9 alin. (1) din OUG nr. 105/2001, conform căruia deschiderea de noi puncte de trecere sau închiderea temporară ori definitivă a celor existente se face prin hotărâre a Guvernului. Totodată, conform art. 102 alin. (1) din Constituţie, Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice, se mai arată în sesizarea președintelui către CCR.
"În ceea ce priveşte domeniul politicii externe, Constituţia României stabileşte la art. 91 alin. (1) că Parlamentul are atribuţia de a ratifica prin lege tratatele internaţionale încheiate de preşedintele României în numele României şi negociate de Guvern, iar pentru celelalte categorii de tratate şi acorduri internaţionale, Legea fundamentală prevede că acestea se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege", își argumentează președintele sesizare.
Cotroceniul își arogă de altfel dreptul de a fi artizanul acestor negocieri și tratate, menționând în sesizare că "preşedintele a stabilit cadrul necesar derulării politicii externe în materia frontierei de stat cu Ungaria, în virtutea căruia orice modificare referitoare la punctele de trecere a frontierei dintre cele două state vecine se poate face numai prin acord la nivel de Guvern".
Legea vizată a fost votată de Camera Deputaţilor pe 27 mai, sub denumirea ”proiectul de lege care prevede începerea de către Guvern a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei Beba Veche (România) - Kubekhaza (Ungaria)”. Proiectul a fost inițiat de deputatul PSD Alfred – Robert Simonis, senatorii PSD Adrian-Nicolae Diaconu și Eugen Dogariu și de către un deputat al minorității sârbe, Adnagi Slavoliub, de la Uniunea Sârbilor din România, nefiind nici un parlamentar UDMR printre inițiatori.
Proiectul, iniţiat de parlamentari de la PSD şi minorităţi, a fost adoptat cu 306 voturi ''pentru'', unul ''împotrivă'' şi 2 abţineri.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
